Deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB în primul semestru al anului. Veniturile statului au crescut cu peste 10%

Primele șase luni din 2026 au adus o îmbunătățire a execuției bugetare față de perioada similară din 2025. În același timp, investițiile publice au continuat să crească, susținute în mare parte de fondurile europene și de finanțările prin PNRR.

Veniturile bugetare au ajuns la 342,5 miliarde de lei

Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat după primele șase luni din 2026 cu un deficit de 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB. În aceeași perioadă din 2025, diferența dintre veniturile și cheltuielile statului era de 69,8 miliarde de lei, respectiv 3,64% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 342,5 miliarde de lei în primul semestru, cu 10,3% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.

Ponderea veniturilor în PIB a crescut cu 0,46 puncte procentuale. Evoluția a fost susținută de încasările din TVA, impozitul pe salarii și venit, contribuțiile sociale și fondurile europene.

Încasările nete din TVA au urcat cu 25,1%, până la 74,1 miliarde de lei. Contribuțiile de asigurări sociale au crescut cu 7,1%, la 110,9 miliarde de lei, iar impozitul pe profit a adus aproape 19 miliarde de lei, cu 10,1% mai mult decât în primul semestru din 2025.

Ministerul Finanțelor evidențiază și creșterea rambursărilor nete de TVA, care au ajuns la 18 miliarde de lei. Ministrul Alexandru Nazare consideră că restituirea acestor sume sprijină lichiditatea companiilor și poate reduce blocajele din lanțurile comerciale.

Cheltuielile statului au crescut cu doar 0,8%

Cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la 383,6 miliarde de lei în primele șase luni. Avansul nominal a fost de 0,8% comparativ cu perioada similară din 2025. Raportate la dimensiunea economiei, cheltuielile au reprezentat 18,66% din PIB, față de 19,85% în primul semestru al anului trecut.

Ministerul Finanțelor arată că măsurile de ajustare au vizat în principal cheltuielile curente, fără reducerea investițiilor publice sau a absorbției fondurilor europene.

Cheltuielile de personal au scăzut cu 3,3 miliarde de lei și au ajuns la 82,11 miliarde de lei. Evoluția a fost influențată de limitarea sporurilor și de măsurile aplicate în perioada 2025-2026 pentru temperarea creșterilor salariale. Ponderea cheltuielilor de personal în PIB a coborât astfel de la 4,5% la 4%.

Investițiile publice s-au apropiat de 60 de miliarde de lei

Reducerea deficitului nu a fost însoțită de o scădere a investițiilor. Cheltuielile pentru această categorie au ajuns la aproape 60 de miliarde de lei, cu 9,52 miliarde de lei peste nivelul din primul semestru al anului trecut. Aproape 71% din investiții au fost finanțate prin fonduri europene nerambursabile și prin componenta de împrumut a Planului Național de Redresare și Reziliență.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate, împreună cu donațiile, au totalizat 30,3 miliarde de lei. Valoarea este cu 20,8% mai mare decât cea raportată în perioada similară din 2025. Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au ajuns la 37,2 miliarde de lei. Sunt incluse proiecte din cadrele financiare europene 2014-2020 și 2021-2027, subvenții agricole și investiții susținute prin Fondul pentru Modernizare.

Ministerul Finanțelor privește spre evaluările Fitch și Moody’s

Alexandru Nazare consideră că rezultatele din primul semestru transmit un semnal favorabil înaintea următoarelor evaluări ale României realizate de agențiile Fitch și Moody’s. Ministrul Finanțelor susține că reducerea deficitului arată efectele planului de consolidare fiscală, dar avertizează că procesul trebuie continuat. Menținerea ratingului de investiții depinde, potrivit acestuia, de disciplina bugetară, finalizarea PNRR și stabilitatea politică.

România se află într-un proces de reducere graduală a deficitului bugetar, în baza angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene. Țara a încheiat 2025 cu un deficit de 7,9% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, potrivit ZF

Evoluția finanțelor publice este urmărită și de agențiile internaționale de rating. România și-a păstrat până acum calificativul din categoria recomandată investițiilor, însă continuarea consolidării fiscale și implementarea reformelor sunt considerate importante pentru menținerea acestuia.