Suntem codașii UE la gestionarea banilor. Cum încearcă România să recupereze decalajul în educație financiară

Când vine vorba de educație financiară, România se situează în mod constant pe ultimele locuri la nivel global. De exemplu, un studiu realizat în 2015 de agenţia de rating Standard & Poor’s ne plasa pe ultimul loc la acest capitol în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Conform cercetării realizate, doar unul din cinci români (20%) avea cunoștințe financiare minime.

În 2018, o altă cercetare S&P arăta că rezultatul se îmbunătățise cu doar un punct procentual. Adică, nivelul de educație financiară al românilor crescuse la 21%, în timp ce media UE era de 52%.

Doi ani mai târziu, în raportul cu privire la nivelul de alfabetizare financiară în rândul populației adulte realizat de OECD – organizație la care România vrea să adere – ne clasam pe penultimul loc din 26 de țări analizate.

Iar în 2023, prima ediție a sondajului Eurobarometru ne poziționa tot la coada clasamentului UE.

Educația financiară, o necesitate pentru copii

Pentru a remedia această situație, dar și pentru a-și facilita aderarea la OECD, România a adoptat în urmă cu doi ani Strategia națională de educație financiară 2024-2030. Iar în școli, educația financiară se studiază în clasa a VIII-a, începând din anul școlar 2020-2021.

Între timp, inițiativele în domeniul promovării educației financiare au devenit tot mai numeroase. Nu doar ca urmare a eforturilor autorităților, ci și a unei conștientizări tot mai mari a nevoii. Un studiu Ipsos recent arăta că opt din zece români considerau necesară predarea educației financiare în școli.

Faptul că părinții consideră educația financiară drept o materie necesară copiilor a fost confirmat recent și de a treia ediție a Caravanei de Educație Financiară. Proiectul este derulat de ING Bank România în parteneriat cu Federația Națională a Părinților (FNaP) ProEdu. Și a ajuns în doar doi ani la 38.000 de elevi, din 196 de licee din întreaga țară. Numai la ediția din această primăvară au participat la cursurile organizate în cadrul caravanei peste 10.000 de elevi .

„Nevoia de educație financiară este primordială în ceea ce privește viitorul copiilor noștri”, a declarat Eugen Ilea, președintele FNaP ProEDU, cu ocazia ceremoniei de premiere a câștigătorilor concursului de idei de afaceri din cadrul proiectului.

Un punct de vedere susținut și de Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România. „Educația financiară este una dintre competențele care îi ajută pe tineri să fie mai siguri pe alegerile lor, astăzi și pe termen lung. Prin Caravana de Educație Financiară, mergem direct în licee din toată țara și vorbim pe limba adolescenților despre bani, planificare și idei de business.”

Ce se întâmplă cu adulții

Dar nu doar copiii au nevoie de educație financiară, ci și adulții. Sondajul Eurobarometru, care ne plasa pe ultimul loc în rândul statelor UE la acest capitol, arăta că o treime dintre conaționali considerau că au o educație financiară peste medie. Aproape jumătate apreciau că se situau undeva pe la mijloc. Asta deși doar 13% dintre participanții la sondaj reușiseră să răspundă corect la minimum patru din cele cinci întrebări simple incluse în chestionar.

Impresia bună nu s-a schimbat în timp. Potrivit studiului Ipsos de anul acesta, 86% dintre participanți apreciau că au cunoştinţe financiare medii sau peste medie. În condițiile în care doar 11% dăduseră răspunsuri corecte.

Aspectul a fost evidențiat cu ocazia evenimentului și de Florian Lixandru, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar al Municipiului București și fost secretar de stat în Ministerul Educației. „O strategie națională nu vizează exclusiv elevii. (…) Educația financiară a devenit o necesitate, nu mai este un moft sau o opțiune. Sunt foarte mulți adulți care nu au avut privilegiul să învețe în școală noțiuni legate de educație financiară. Ce înseamnă un credit, o dobândă sau o asigurare. Îmi doresc ca aceste programe pe care partenerii noștri le oferă să se extindă și către zona populației adulte, nu numai către elevi. Este o nevoie foarte mare mai ales în zona rurală”, a declarat Lixandru.

„Sunt motive de optimism”

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, și promotorul strategiei, susține că „deși rezultatele nu sunt îmbucurătoare, avem destule motive de optimism”.

Potrivit acestuia, concluzia Reuniunii rețelei internaționale pentru educație financiară din cadrul OECD, desfășurată recent la București, a fost că România se află pe un drum bun din punct de vedere al educației financiare. „Și vorbesc aici cel puțin din perspectiva școlilor. Pentru că suntem una dintre puținele țări care au inclusă în curricula obligatorie o oră de educație financiară la clasa a VIII-a. Nu mai vorbesc de Educația antreprenorială la liceu. Iar în afară de asta, existența unei strategii naționale cu implicarea tuturor organismelor bancare, a Ministerului Finanțelor etc. ne dă speranțe că lucrurile se vor îmbunătăți. Știm că nu stăm foarte bine la nivelul populației, dar lucrul acesta nu o să se întâmple peste noapte. Din fericire, strategia națională are și prevederi referitoare la adulți, nu numai la elevi. Eforturile noastre merg și în această direcție”, ne-a declarat secretarul de stat.

Rămâne de văzut cât de repede se vor transforma aceste inițiative în rezultate concrete. Și mai ales dacă diferența dintre percepția și realitatea nivelului de educație financiară se va reduce.