Economia României stagnează în trimestrul II. PIB-ul scade cu 0,8% în primul semestru

Imaginea este mai slabă pe seria ajustată sezonier. Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, PIB-ul a coborât cu 2%. În primul semestru, economia s-a contractat cu 0,8% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată.

T2 aduce stagnare după un început de an revizuit în jos

Datele pentru trimestrul al doilea arată o economie care a încetat să mai scadă de la un trimestru la altul, dar nu a revenit pe creștere. Față de T1 2026, variația PIB a fost de 0%.

INS a revizuit și datele anterioare după includerea noii observații statistice. Pentru primul trimestru din 2026, evoluția față de T4 2025 a fost modificată de la 0% la -0,1%.

Revizuirea schimbă ușor imaginea începutului de an. Economia a avut o contracție marginală în T1, după scăderea de 1,9% din trimestrul al patrulea din 2025. T2 oprește seria scăderilor trimestriale, dar nu produce încă o revenire.

Și datele pentru 2025 au fost ajustate. T1 2025 față de T4 2024 a fost revizuit de la -0,3% la -0,4%. T2 2025 față de T1 2025 a fost urcat de la +0,8% la +0,9%.

Față de anul trecut, economia rămâne pe minus

Comparația anuală arată mai clar slăbiciunea activității economice. În trimestrul al doilea, PIB-ul a fost cu 0,4% sub nivelul din aceeași perioadă din 2025, pe seria brută.

Pe seria ajustată sezonier, contracția anuală este mult mai mare, de 2%. Diferența vine din modul în care sunt eliminate efectele sezoniere și de calendar.

La nivelul primelor șase luni, PIB-ul a scăzut cu 0,8% față de primul semestru din 2025. Pe seria ajustată sezonier, minusul ajunge la 1,6%.

Datele-semnal nu arată încă ce sectoare au tras economia în jos. Structura PIB pe industrie, consum, investiții și comerț exterior va fi publicată în estimările detaliate ulterioare.

Stagnarea complică reducerea deficitului

O economie care nu crește face mai dificilă corecția bugetară. Veniturile statului depind de salarii, consum, profituri și activitatea companiilor. Când acestea încetinesc, spațiul pentru reducerea deficitului fără taxe sau tăieri suplimentare devine mai mic.

România încearcă în același timp să reducă deficitul bugetar și să țină sub control costurile datoriei publice. O creștere economică slabă complică ambele obiective.

Pentru companii, stagnarea poate însemna cerere internă mai prudentă și investiții amânate. Pentru populație, efectul poate apărea printr-o piață a muncii mai slabă și venituri care cresc mai încet.

Datele din trimestrul al doilea nu indică o nouă cădere față de T1. Ele nu oferă însă nici semnalul unei reveniri. Economia României intră în a doua jumătate a anului după un semestru în care PIB-ul a rămas sub nivelul din 2025, potrivit Institutului Național de Statistică.