Deficitul de cont curent a urcat la 14,2 miliarde de euro. Se așteaptă o ameliorare lentă în a doua parte a anului

Contul curent înregistrează intrările și ieșirile de bani generate de comerțul cu bunuri și servicii, veniturile din investiții și muncă, precum și anumite transferuri. Un deficit arată că ieșirile de bani au fost mai mari decât intrările.

Datele publicate de Banca Națională a României par, la prima vedere, contradictorii. Economia a stagnat sau s-a contractat timp de trei trimestre. Cererea populației a slăbit, iar deficitul bugetar calculat pe baza încasărilor și plăților efective s-a redus. În mod normal, aceste evoluții ar trebui să limiteze importurile și să îmbunătățească balanța externă. ING arată însă că aproape întreaga deteriorare a provenit din balanța veniturilor, nu din comerț. Deficitul cumulat al schimburilor de bunuri și servicii a rămas aproape neschimbat, la 9,7 miliarde de euro.

Costul datoriilor apasă tot mai mult asupra contului curent

Deficitul veniturilor primare a crescut cu 848 de milioane de euro, până la 4,7 miliarde de euro. Majorarea a fost mai mare decât deteriorarea totală a contului curent. Evoluția nu a fost provocată în principal de repatrierea dividendelor. Plățile aferente veniturilor din investiții directe au crescut doar marginal, de la 5,70 la 5,74 miliarde de euro.

Principala presiune a venit din costurile mai mari de finanțare. Plățile pentru veniturile din investiții de portofoliu, categorie care include în special dobânzile achitate investitorilor străini, au urcat de la 2,33 la 2,64 miliarde de euro.

Plățile pentru alte investiții, care cuprind în principal dobânzile aferente împrumuturilor și creditului comercial, au crescut de la 738 la 918 milioane de euro. În același timp, veniturile din muncă primite de românii care lucrează în străinătate au scăzut cu aproximativ 190 de milioane de euro. România începe astfel să resimtă tot mai puternic costul finanțării deficitelor acumulate în trecut. Dezechilibrul extern nu mai este alimentat doar de importurile curente, ci și de dobânzile plătite pentru datoria atrasă anterior.

Exporturile au crescut mai repede decât importurile

Balanța bunurilor și serviciilor oferă o imagine mai favorabilă. Deficitul acesteia s-a majorat cu numai 61 de milioane de euro față de primul semestru din 2025.

Exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 4,2%, în timp ce importurile au avansat cu 3%. Evoluția sugerează că reducerea cererii interne începe să limiteze importurile, chiar dacă efectele consolidării fiscale apar cu întârziere.

Situația diferă însă semnificativ între tipurile de servicii. Deficitul din turism a crescut de la 1,95 la 2,48 miliarde de euro. Asta deoarece românii au cheltuit în străinătate mai mult decât au cheltuit vizitatorii străini în România.

Evoluția a fost compensată parțial de alte sectoare. Excedentul serviciilor pentru afaceri a crescut cu aproximativ o treime, la 1,44 miliarde de euro. Transporturile au generat un excedent de 3,2 miliarde de euro, iar serviciile IT, de telecomunicații și informaționale au adus 3,6 miliarde de euro.

Fondurile europene au acoperit peste o treime din deficit

O evoluție pozitivă a venit din contul de capital. Transferurile nete de capital, formate în mare parte din fonduri europene, au crescut cu 32,5%, până la 5,16 miliarde de euro. Numai în iunie au intrat 2,7 miliarde de euro. Contul de capital a finanțat astfel mai mult de o treime din deficitul de cont curent în primul semestru. Absorbția mai bună a fondurilor europene a compensat parțial slăbirea finanțării private.

Investițiile străine directe au scăzut însă puternic. Intrările nete au fost de numai 527 de milioane de euro, față de 3,4 miliarde de euro în primul semestru din 2025. Acestea au acoperit doar 3,7% din deficitul de cont curent, comparativ cu aproximativ 25% în urmă cu un an. ING consideră că situația ar putea fi mai puțin gravă decât arată cifra. În aprilie a fost înregistrată o ieșire netă de investiții directe de 745 de milioane de euro, influențată de reducerea cu 936 de milioane de euro a participațiilor la capital și a profiturilor reinvestite. Evoluția ar putea reflecta distribuiri mari de dividende sau operațiuni punctuale în bilanțurile unor companii.

Deficitul ar putea coborî spre 7% din PIB

ING estimează că deficitul de cont curent se va reduce în a doua jumătate a anului. Efectele măsurilor fiscale asupra importurilor apar, de regulă, după mai multe trimestre, iar o parte importantă a plăților de dividende și dobânzi este concentrată în primul semestru.

Creșterea PIB-ului nominal, alimentată și de inflație, ar trebui să reducă ponderea deficitului în economie. Accelerarea absorbției banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență și din fondurile de coeziune va susține, la rândul său, finanțarea deficitului și investițiile.

România a intrat în 2026 cu un deficit de cont curent apropiat de 8% din PIB. Economiștii ING estimează că acesta poate coborî spre 7% din PIB, dar corecția va fi mai lentă decât sugera inițial amploarea consolidării fiscale. Pe termen lung, reducerea dezechilibrului va depinde de creșterea capacității de producție și de export, nu doar de comprimarea consumului și a importurilor. Proiectul Neptun Deep și investițiile din energie, industrie și sectoarele strategice ar putea contribui la această schimbare.