România revine temporar la cărbune. Cum este prezentată în presa internațională criza provocată de oprirea reactoarelor de la Cernavodă

Cele mai afectate au fost centralele nucleare și hidrocentralele, care reprezintă baza producției de electricitate în mai multe țări din regiune. Ungaria a reușit la limită să evite închiderea centrale de la Pask, în timp ce Slovenia a redus producția centralei de la Krško. În Serbia, nivelul scăzut al Dunării a afectat producția hidrocentralelor Porțile de Fier.

Țările afectate încearcă să compenseze capacitatea pierdută prin importuri și prin modificarea mixului energetic. Principalii beneficiari ai crizei au fost combustibilii fosili, în special gazele naturale și cărbunele. Datele platformei de transparență ENTSO-E arată cum s-a schimbat producția de electricitate în fiecare dintre aceste state în ultimele săptămâni.

Ungaria: importuri mai mari și consum crescut de gaze naturale

Producția centralei de la Paks a început să fie redusă pe 27 iulie, iar din 2 august a mai funcționat un singur reactor, la jumătate din capacitate. Acesta asigura aproximativ 10% din capacitatea totală de producție a țării. Pe 10 august, reactorul a revenit aproape de capacitatea maximă, iar în prezent produce aproximativ 420 MW. Menținerea acestui nivel de producție a necesitat însă construirea unui prag de fund pe Dunăre și scufundarea unor barje.

Cei aproximativ 1.500 MW pierduți au fost compensați în principal prin importuri, mai ales din Slovacia. În perioada 3-9 august, importurile de electricitate au fost, în medie, de 2.357 MW, echivalentul a aproape jumătate din sarcina medie a sistemului. Situația a contribuit și la creșterea semnificativă a prețurilor energiei electrice. Pentru intervalul 19:45-20:00 din 3 august, prețul pe piața pentru ziua următoare a ajuns la 540,50 euro/MWh.

În același timp, producția centralelor pe gaze naturale a crescut de peste trei ori, de la o medie de 200 MW în perioada 20–26 iulie la 761 MW între 3 și 9 august. Ulterior, aceasta a coborât la 547 MW în intervalul 10-16 august. Producția de energie pe bază de lignit a crescut, de asemenea, de la 124 MW la 228 MW.

România: revenirea cărbunelui

Primul reactor de 700 MW al centralei nucleare de la Cernavodă, cu o capacitate totală de 1.400 MW și care acoperă aproximativ 20% din necesarul de electricitate al României, a fost oprit pe 28 iulie. Cel de-al doilea reactor a fost scos din funcțiune pe 13 august.

Pe 31 iulie, Guvernul a declarat stare de urgență și a efectuat mai multe operațiuni de deviere a apei pe un braț al Dunării. Intervențiile au inclus lucrări de dragare, scufundarea unor barje și dinamitarea bancurilor de nisip. Aceste măsuri au prelungit funcționarea centralei cu aproximativ o săptămână.

Pe 7 august, Guvernul a autorizat Transelectrica să deconecteze, dacă situația ar fi impus-o, marii consumatori industriali în intervalul 19:00-23:00. Măsura nu a fost aplicată. Totuși, doi mari producători auto, Dacia și Ford, și-au suspendat producția în perioada 3-19 august, ceea ce a redus consumul de electricitate al țării cu 200 MW. Rompetrol a lansat un program de optimizare a consumului de energie în rafinăriile Petromidia și Vega, pentru a diminua presiunea asupra rețelei.

Între timp, România compensează capacitatea pierdută în principal prin producția pe bază de cărbune. Autoritățile au solicitat Uniunii Europene să permită continuarea funcționării centralelor pe cărbune care urmau să fie închise pe 31 august.

Două grupuri energetice aflate în rezervă au fost repornite, iar producția pe bază de cărbune a ajuns, în medie, la 908 MW pe 18 august, aproape dublu față de media de 562 MW din perioada 20–26 iulie. Producția centralelor pe gaze naturale a crescut și ea cu peste o treime, de la 894 MW la 1.210 MW.

Serbia: dominația cărbunelui

Până la începutul lunii august, producția celor mai mari două hidrocentrale, Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, scăzuse la numai 20%, respectiv 30% din capacitate. Din cei aproximativ 3.000 MW instalați în hidrocentralele țării, în prezent sunt utilizați doar aproximativ 600 MW.

Totuși, aproximativ 70% din electricitatea Serbiei este produsă în termocentrale, în timp ce hidrocentralele asigură restul de 30%. Prin urmare, țara continuă să se bazeze masiv pe producția pe bază de cărbune, care se situează la aproximativ 2.800 MW. Volumul este apropiat de cel obișnuit pentru această perioadă a anului, deși producția a trebuit redusă din cauza nivelului scăzut al apelor.

Producția centralelor pe gaze naturale a crescut de peste două ori, de la aproximativ 30 MW la 70 MW, însă contribuția acesteia rămâne relativ redusă. Importurile sunt, de asemenea, limitate și asigură în prezent aproximativ 3% din necesarul de electricitate.

Slovenia: impact limitat

Pe 6 august 2026, centrala nucleară de la Krško și-a redus producția cu 20%, până la aproximativ 525 MW, pentru a limita și mai mult impactul asupra râului Sava. Până pe 14 august, centrala funcționa din nou la 90% din capacitate.

În perioada în care producția nucleară a fost redusă, nu s-au înregistrat schimbări majore nici în producția internă, nici în privința importurilor. Ponderea importurilor s-a menținut la aproximativ 30%, în timp ce producția de energie solară și cea pe bază de gaze naturale au crescut ușor. Acest lucru sugerează că Slovenia a reușit să compenseze deficitul, care a fost relativ redus în comparație cu pierderile înregistrate de celelalte țări, potrivit Ceenergynews.