Exportăm servicii, dar producem puțină proprietate intelectuală. Soft-ul la comandă asigură 80% din cifra de afaceri a industriei IT

De peste două decenii, industria IT&C locală este motiv de mândrie națională. Ne lăudăm la nivel oficial cu specialiștii noștri apreciați la nivel internațional și cu rezultatele muncii lor. Și motive există – sectorul a înregistrat o creștere constantă ca valoare, iar acest lucru se poate vedea în contribuția sa la Produsul Intern Brut (PIB). În intervalul 2015-2024, ponderea industriei IT&C în PIB s-a majorat cu aproape 2%.

Potrivit estimărilor Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), anul trecut procentul a ajuns la 6,9%. A fost o revenire pe plus, după ce în 2024 scăzuse ușor la 6,67% din PIB, de la 6,8% cât înregistrase în anul anterior. Însă, chiar și cu avansul din 2025, este departe de maximul de 7,99% atins în 2021.

Analizele ANIS arată că, în urmă cu doi ani, IT-ul a avut contribuția majoritară, de 5,01%, la produsul intern brut. În scădere față de vârful de 5,77% din PIB din 2021. Dar în creștere față de ce a urmat în următorii doi ani: 4,93% în 2022 și 4,80% în 2023.

La rândul său, sectorul telecom a atins apogeul în 2020, când a ajuns la o pondere de 2,53% la PIB. Ulterior a intrat pe un trend descendent, valoarea de 1,66% reprezentând cel mai scăzut nivel din ultimii ani.

De ce IT-ul este campion la exportul de servicii

Potrivit datelor furnizate de platforma AlertăCUI, în 2024 activau sub codul CAEN 620 – Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei aproape 37.000 de companii. Un număr cu 8,4% mai mare decât în anul anterior și cu 22,6% peste totalul înregistrat în 2022.

Dintre acestea, cele mai multe realizau activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client). Cele 27.313 companii care activau în acest domeniu reprezentau aproape trei sferturi (73,8%) din total.

Numărul lor crescuse în salturi, cu 11,6% față de 2023 și cu aproape 33% față de anul dinainte. Evoluția explică, parțial, de ce serviciile IT&C însumaseră în urmă cu doi ani mai mult de un sfert (25,6%) din totalul exporturilor de servicii realizate de companiile din România. În primele șase luni din 2025, sectorul a devenit principalul exportator de servicii.

Ca termen de comparație, următoarea categorie, din punct de vedere numeric, a fost cea a firmelor care derulau activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei, 5814 firme. În 2024 acestea reprezentau 15,7% din total, iar numărul lor era în scădere față de anii anteriori.

O industrie cu venituri de 70 de miliarde de lei

În ceea ce privește rezultatele financiare, în 2024 cifra de afaceri cumulată a întregii industrii IT a fost de aproximativ 66,49 miliarde de lei. Ceea ce ar însemna circa 13,37 miliarde de euro, la cursul valutar euro/leu din 2024. Valoare în creștere cu 5% față de anul anterior și cu peste 27% raportat la 2022.

Companiile din domeniul soft-ului la comandă avuseseră cea mai mare pondere din valoarea cumulată a cifrei de afaceri (79,7%), însumând 46,99 miliarde de lei. Comparativ, cele din zona consultanței adunaseră 13,46 miliarde, adică de peste trei ori mai puțin. Veniturile totale raportate de întreaga industrie IT autohtonă însumaseră 69,15 miliarde (+3,9%). O evoluție similară (+3,8%) a înregistrat și rezultatul net, care a fost în 2024 de 9,54 miliarde.

Primele 100 de companii din sectorul IT din punct de vedere al rezultatelor realizaseră împreună o cifră de afaceri de 30,3 miliarde de lei, adică peste 45% din totalul industriei. Valoarea a fost cu 12,6% mai mare decât în 2023 și cu peste 40% raportat la 2022.

Profitul net cumulat realizat de Top 100 a fost de 1,64 miliarde (+17,2%). Pierderile totale raportate au însumat 526,5 milioane de lei, mai mult decât dublul celor din 2023 și de 4,6 ori mai mari decât în 2022. Datoriile cumulate de primele 100 de companii IT în 2024 au fost de 6,9 miliarde de lei (+6,2%), de aproape patru ori mai mari decât profitul înregistrat. Iar creanțele ajunseseră la 8,75 miliarde, o valoare cu peste 23% mai mare decât cea din anul anterior. Sunt rezultate care indicau o posibilă acutizare a problemelor de lichiditate și un risc crescut de blocaj financiar. Valoarea mare a creanțelor, care o depășește pe cea a datoriilor, arată că firmele IT livrau servicii și produse, dar încasau banii mult mai târziu.

Cine au fost campionii sectorului

Dacă ne raportăm la primele 10 companii clasate după cifra de afaceri, prima observație care se impune este că toate erau firme private cu capital străin. Dacă extindem selecția sub acest criteriu la primele 50, avem trei companii cu capital mixt, două cu capital autohton și o regie autonomă (Rasirom). O a doua observație este că, și în Top 10, realizarea soft-ului la comandă a deținut supremația cu 70%. Restul a revenit companiilor care realizau activități de consultanță.

Cifra de afaceri cumulată realizată de eșalonul superior al industriei IT a fost de 10,59 miliarde de lei (+16,2%). Profitul net raportat s-a situat la 419 milioane (+13,2%). Pierderile nete raportate au indicat însă o creștere de aproape 140%, ajungând la un total de 237 de milioane de lei. Și asta în condițiile în care doar trei companii înregistrau minusuri. Datoriile cumulate de primele 10 companii IT au crescut la 1,92 miliarde (+3,3%), iar creanțele – la 2,59 miliarde (+34%)

Clasamentul, după cifra de afaceri, se prezenta în urmă cu doi ani astfel:

• Aumovio Autonomous Mobility Romania – 2,13 miliarde de lei.
• IBM Romania – 1,267 miliarde de lei.
• Endava Romania -1,264 miliarde de lei.
• Oracle Romania -0,963 miliarde de lei.
• Ericsson Telecommunications Romania – 0,905 miliarde de lei.
• DB Global Technology – 0,87 miliarde de lei.
• Ing Hubs B.V. Amsterdam Sucursala București – 0,83 miliarde de lei.
• Amazon Development Center (Romania) – 0,80 miliarde de lei.
• Microsoft Romania – 0,78 miliarde de lei.
• Betfair Romania Development – 0,77 miliarde de lei.

O fereastră de oportunitate limitată

După cum arată componența Top 10, dar și repartiția companiilor, industria IT este dominată – numeric și valoric – de sectorul soft-ului la comandă.

Este un fapt confirmat și de Banca Mondială (BM), care a transmis un mesaj clar. „Nu mai puteți exporta tehnologia altora, să încercați să o scalați și să considerați acest lucru drept modelul vostru de succes. Acest model și-a epuizat capacitatea. Astăzi discutăm despre capacitatea de a genera cunoaștere, de a genera tehnologie”, a explicat Yasser El-Gammal, country manager pentru România și Ungaria în cadrul BM, cu ocazia ANIS International Summit 2026.

Ideea a fost dezvoltată de asociația patronală în studiul „Stimularea tranziţiei spre inovaţie în industria IT&C din România”, publicat recent. Potrivit cercetării ANIS, industria IT locală are potențialul de a genera 88 miliarde de euro venituri fiscale suplimentare pe termen lung. Cu condiția accelerării tranziţiei către inovare, produse proprii şi proprietate intelectuală. „Avantajul competitiv al României nu va mai fi definit de costul dezvoltării software. Ci de capacitatea de a genera produse, proprietate intelectuală şi companii care scalează global. Datele evidenţiază faptul că fereastra de oportunitate pentru această tranziţie există. Dar nu va rămâne deschisă mult timp”, a precizat directorul executiv ANIS, Corina Vasile.

Mesajul nu este unul nou. Despre dezavantajele și riscurile modelului „lohn” adoptat de industria locală se vorbește de la mijlocul anilor 2000. Este adevărat, de atunci situația a evoluat. Au apărut startup-uri cu soluții inovatoare, am avut și primul unicorn de origine română și sunt tot mai multe produse software românești apreciate pe piețele internaționale. Dar, dacă tragem linie, vedem că ponderea majoritară este deținută de soft-ul la comandă. Iar pentru a schimba raportul de forțe este nevoie de sprijin solid din partea statului. Prioritățile de moment sunt însă altele.

———————————

Materialul a fost realizat pe baza informațiilor furnizate de platforma AlertăCUI, care oferă servicii de acces actualizat la datele companiilor, alertare atunci când apar modificări de informații, generare de rapoarte, dezvoltare de bază de date și analiză financiară și de risc. AlertăCUI are 20 de ani de experiență în livrarea de informații corecte, la timp și relevante.