Turismul a generat un deficit de 4,6 miliarde euro. Românii cheltuie în vacanțe aproape de două ori mai mulți bani decât reușește industria locală să atragă

România importă, practic, vacanțe. Industria locală încearcă să aducă turiști străini și să țină mai mulți bani în țară. Fluxul financiar merge însă puternic în sens opus. Iar 2026 a început cu o piață internă în recul și cu o creștere accelerată a cheltuielilor făcute peste graniță.

Deficitul turistic a crescut cu aproape un miliard de euro într-un an

Datele din balanța de plăți, publicată de BNR, arată cât de repede s-a adâncit ruptura. În 2024, România a încasat 5,279 miliarde euro pe componenta „turism – călătorii”. Plățile către exterior au fost de 8,927 miliarde euro. Deficitul rezultat a fost de 3,648 miliarde euro.

Un an mai târziu, încasările au urcat foarte puțin, la 5,381 miliarde euro, adică aproximativ 2%. Cheltuielile externe au crescut însă la 10,002 miliarde euro, cu circa 12%. Minusul din 2025 a ajuns astfel la 4,621 miliarde euro. Este cu aproape 27% mai mare decât în anul anterior.

Consultantul de turism Paul Barbu spune că responsabilitatea nu poate fi mutată spre turistul care își alege destinația. „Acest deficit de miliarde pe care turiștii români îl generează nu le este imputabil. Turistul român își duce banii acolo unde găsește calitate și se duce, fizic, acolo unde se simte bine”, explică el.

Există însă o precizare importantă în lectura cifrelor BNR. Balanța de plăți măsoară tranzacțiile României cu restul lumii. Cei 5,381 miliarde euro din 2025 reprezintă încasările din servicii de călătorie. Cei 10,002 miliarde euro sunt plățile rezidenților români pentru călătorii în exterior. Așadar, raportul arată direct cât atrage România de peste graniță și cât exportă românii prin călătorii.

Paul Barbu insistă că diferența nu poate fi corectată prin culpabilizarea clientului, ci prin dezvoltarea turismului la nivelul la care merită. „Potențial există, dar nu este fructificat la adevărata sa valoare. Viziunea pe termen lung este încă luată în derâdere de cei care visează la câștiguri rapide”, spune el.

2026 merge în aceeași direcție, înainte să intre vara în calcule

Ultimele date disponibile ale BNR, pentru primul semestru al lui 2026, nu arată o corecție. România a încasat 2,399 miliarde euro de la călători și s-au înregistrat plăți externe de 4,884 miliarde euro. Deficitul pentru jumătate de an este de 2,485 miliarde euro.

Valoarea ne permite să facem o proiecție. Dacă acest aproape 2,5 îl înmulțim cu doi, am obține un rezultat de 5 miliarde euro. Însă, nu fiecare lună este la fel! În primul semestru intră doar o singură luna de vară: iunie. Românii călătoresc în iulie și august spre destinații mai însorite, chiar și în începutul toamnei. Așadar, să ne așteptăm ca valoarea de la finele anului să fie peste 5 miliarde.

În aceeași perioadă din 2025, încasările erau de 2,191 miliarde euro. Plățile ajungeau la 4,142 miliarde euro, iar minusul era de 1,951 miliarde euro. Deficitul turistic a crescut astfel cu peste 27% de la un an la altul. Și asta înainte de iulie și august, când vacanțele externe intră în plin sezon, după cum spuneam și mai sus.

Dacă raportul dintre intrări și ieșiri rămâne apropiat de cel actual, un deficit anual în zona celui din 2025 devine plauzibil. Nu este o prognoză contabilă, iar caracterul sezonier al acestei ramuri economice poate modifica ritmul. Dar primele șase luni indică faptul că nici 2025 și nici 2024 nu a fost accidente, iar 2026 nu aduce deocamdată o inversare, ba chiar un nou record.

Paul Barbu vede explicația în oferta internă, nu în apetitul românilor pentru călătorie. „O altă problemă este cea generală în turismul românesc: calitatea scăzută a serviciilor turistice și investițiile limitate în infrastructura de profil. Banii vin acolo unde este calitate și unde serviciile sunt apreciate”, avertizează el.

Turismul intern pierde exact clientul de care depinde

În paralel cu ieșirea banilor, piața internă s-a contractat în primul semestru. Structurile de cazare au raportat aproximativ 5,56 milioane de sosiri. Sunt cu 4,1% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025. Numărul înnoptărilor a coborât cu 6,7%, la 10,8 milioane.

Problema este mai vizibilă în segmentul românesc. Sosirile turiștilor români au scăzut cu 6,8%, iar înnoptările lor cu aproximativ 10%. Străinii au venit în număr mai mare, iar sosirile lor au crescut cu 7,3%. Ei reprezintă însă doar 21,4% din total. Aproape patru din cinci clienți ai structurilor de cazare sunt în continuare români.

Paul Barbu spune că avansul turiștilor străini nu poate astupa această gaură. „Turiștii străini nu au putut compensa scăderea nopților contractate la hoteluri de turiștii români. O primă motivație stă în limitarea circulației acestei monede paralele care este tichetul de vacanță”, arată el.

Voucherele confirmă ruptura. În primul semestru din 2026 au fost emise tichete de vacanță de aproximativ 319,2 milioane lei. Valoarea este cu doar 2% sub anul anterior. Cele efectiv decontate au coborât însă la circa 289,2 milioane lei, cu 60% față de aceeași perioadă din 2025.

Alin Burcea, președintele ANAT, avertiza încă din 2025 asupra dependenței litoralului de acest instrument. „Pe litoral 30% erau vouchere și 30% este mult. Schengen nu va ajuta turismul românesc”, spunea el. În aceeași intervenție, Burcea anticipa o orientare mai ușoară a turiștilor către Grecia și Bulgaria.

Prețul contează, dar nu explică tot

Reducerea voucherelor a lovit cererea internă. Nu poate explica însă singură un deficit extern care era deja de 3,648 miliarde euro în 2024. Problema este mai veche. România concurează pentru turistul român cu destinații aflate la câteva ore de mașină sau de avion. Unele au produse turistice mai coerente și bugete de promovare mult mai mari.

Alin Burcea pune aici și problema banilor folosiți pentru promovarea României. „Asta este puțin, trebuie să fie mult mai mult. O țară ca România, dacă are un buget de promovare sub 10 milioane…”, spunea el în februarie 2026. Industria cerea atunci finanțare predictibilă pentru promovarea externă.

Paul Barbu spune că industria greșește atunci când încearcă să transforme alegerea unei destinații într-o obligație patriotică. „Fluturarea tricolorului prin fața potențialului client nu este un motiv suficient. Nimeni nu face turism de rușine sau pentru că a fost mustrat că nu se duce unde calitatea scăzută are un preț ridicat”, spune el.

Această observație lovește exact în contradicția din cifre. Românii nu au renunțat la vacanțe, din moment ce cheltuielile lor externe continuă să crească. Au redus însă nopțile cumpărate în România. O parte mai mare din buget ajunge astfel la hoteluri, restaurante și servicii turistice din alte economii.

Litoralul poate fi plin într-un weekend și slab într-un an

Imaginea devine uneori înșelătoare în vârf de sezon. La începutul lui august, litoralul românesc a avut un weekend cu peste 200.000 de turiști. Operatorii au raportat grade foarte ridicate de ocupare. Asta nu schimbă însă rezultatul cumulat al industriei și nici reculul din primul semestru.

Corina Martin, președintele RESTO Constanța și secretar general FPIOR, a descris fotografia acelui weekend. „Litoralul românesc este plin! Avem 100% grad de ocupare și peste 200.000 de turiști aflați acum la mare”, spunea ea.

Tot Corina Martin avertiza însă, cu câteva săptămâni înainte, că sezonul pornise mult mai slab. „Am început sezonul cu o scădere de aproximativ 45% în minivacanța de 1 Mai. Ulterior am recuperat o parte din deficit”, explica ea.

Aici se vede diferența dintre fotografia unui weekend și bilanțul unei industrii. Un hotel poate fi complet ocupat câteva zile și totuși să termine anul slab. Un litoral aglomerat în august nu compensează automat lunile slabe. Nici reducerea sejururilor sau prăbușirea consumului finanțat prin vouchere.

România trebuie să importe turiști, nu doar să-i convingă pe români să rămână acasă

Deficitul turistic are două căi de corecție. România trebuie să păstreze mai mulți bani ai turiștilor români în economia locală. În același timp, trebuie să aducă mult mai mulți bani din afară. Creșterea cu 7,3% a sosirilor străine din primul semestru este bună. Baza rămâne însă prea mică pentru a echilibra fluxul extern.

Paul Barbu spune că schimbarea trebuie să înceapă din interiorul industriei. „Turistului nu i se face o favoare că a fost cazat, ci turistul este un client plătitor care poate reveni sau îi poate îndemna pe alții să nu încerce. Pentru a construi un alt tip de turism, este mai întâi nevoie de a construi un alt tip de mentalitate în rândul factorilor de decizie din horeca”, spune el.

Acum, balanța spune povestea mai simplu decât orice campanie. În 2024, România pierdea 3,648 miliarde euro net prin călătorii. În 2025, pierderea a urcat la 4,621 miliarde euro. Pentru primele cinci luni din 2026, alte 2,075 miliarde euro au ieșit deja net din economie.

România are munți, litoral, Delta Dunării, orașe istorice și una dintre cele mai mari piețe interne din regiune. Dar activele turistice nu sunt suficiente dacă nu se transformă într-un produs pe care clientul îl cumpără. Până atunci, turismul va continua să arate ca o industrie cu potențial în discurs. În balanța de plăți, rămâne însă un importator net de vacanțe.