Cum arată criza producătorilor de lapte din România: Profit în creștere cu 48%, risc de insolvență pentru fermele mici

Decalajul dintre prețul de vânzare al laptelui la poarta fermei și costurile de producție s-a adâncit rapid din cauza mai multor factori.

Situația a fost semnalată Comisiei Europene încă din ianuarie de către Italia, Slovacia și România, care au cerut intervenția Bruxellesului. Solicitarea a venit în contextul în care piața UE se confrunta deja cu un fenomen de supraproducție. Livrările de lapte crescuseră semnificativ, chiar și în perioadele în care, uzual, productivitatea este mai scăzută. De exemplu, în octombrie anul trecut, livrările au fost mai mari cu 5,1% față de perioada similară din 2024.

Situația a fost agravată de conflictul din Golf, declanșat în februarie. Conform datelor OCDE-FAO, statele din regiune – Emiratele Arabe Unite (EAU), Kuweitul, Omanul și Bahrainul – asigurau aproximativ 15-18% din importurile globale de lactate. Iar o treime (33%) din volumul total de importuri al acestora era asigurat de Uniunea Europeană.

Efectele au fost însă mult mai ample – conflictul a generat și creșterea prețurilor la combustibili, în special la motorină, și la îngrășăminte, produse vitale pentru activitatea fermierilor.

Așa se face că, în prezent, fermierii români reclamă faptul că, în timp ce costurile de producție au crescut la 1,8-2 lei/litrul de lapte, prețul de achiziție la poarta fermei este, în medie, de 1,5-1,6 lei. Explicabil, având în vedere că laptele de import a ajuns, potrivit informațiilor din piață, chiar și la 1 leu/litru. În aceste condiții, numeroși procesatori au redus volumele colectate. Unii au renunțat chiar la rutele care furnizau sub 10.000 de litri pe zi.

Cei mai expuși sunt producătorii mici, care au făcut credite pentru a-și dezvolta afacerea. Dar nici fermele cu efective de 100-200 de vaci de lapte nu sunt ferite de probleme.

Cum a evoluat sectorul producătorilor de lapte

Imaginea de mai sus este contrazisă, aparent, de rezultatele financiare raportate de sectorul producătorilor de lapte anul trecut. Potrivit datelor furnizate de platforma AlertăCUI, cele peste 750 de companii care activau sub Codul CAEN 0141 – Creșterea bovinelor de lapte înregistraseră în 2025 o cifră de afaceri cumulată de 1,54 miliarde de lei, mai mare cu 14,7% față de anul anterior. De altfel, valoarea a avansat constant în intervalul 2020-2025, cu un ritm anual de creștere de 15,7%.

Profitul net a avansat mult mai consistent, cu peste 48%, ajungând la 227,2 milioane de lei. Este adevărat însă că, la acest capitol, evoluția a fost inegală – în 2023 s-a consemnat o scădere de aproape 8,3%, iar în anul următor s-a înregistrat un plus de doar 0,5%. Pe întregul interval însă, ritmul anual de creștere al profitului a fost de 22,2%.

Un alt rezultat pozitiv este că pierderile nete la nivel de sector au scăzut în 2025 cu 12,3%, la 34,8 milioane de lei, după patru ani consecutivi de creștere.

Există însă și un revers al medaliei – datoriile producătorilor de lapte au avansat cu aproape 10,5%, la 1,72 miliarde de lei. Adică au fost cu 11,6% mai mari decât cifra de afaceri. Și creanțele au evoluat similar (+10,5%), ajungând la circa 532 de milioane.

Cine au fost campionii pe 2025

Rezultatele consolidate ale primelor 10 companii selectate după cifra de afaceri realizată în 2025 indică, în mare, o evoluție similară, dar, evident, la altă scară.

Astfel, cifra de afaceri netă realizată de Top 10 anul trecut a fost de 514 milioane de lei, (+18,4%). În cazul eșalonului superior, ritmul anual de creștere în intervalul 2020-2025 a fost sensibil mai mare decât cel al întregului sector – de 19,1%.

Clasamentul la finalul anului trecut arăta astfel:

• DN Agrar Apold: 102.41 milioane (+36.88%).
• Lacto Agrar: 60.40 milioane (+15.76%).
• DN Agrar Cut: 57.01 milioane (+23.91%).
• Boga Trifești: 53.75 milioane (+11.20%).
• Agrozootehnica Ulmeni: 46.15 milioane (+16.82%).
• Costi Zootehnia: 45.47 milioane (+1.61%).
• Agro-Carmolact: 41.36 milioane (+9.81%).
• Koplax: 40.36 milioane (+12.96%).
• Vacrom: 33.82 milioane (+27.31%).
• Agricola Utviniș: 33.31 milioane (+16.85%).

Primii trei producători fac parte însă din Grupul DN Agrar, ceea ce înseamnă că o singură companie a controlat 14,2% din cifra de afaceri  a întregului sector de creștere a bovinelor de lapte din România.

Profitul net nu a înregistrat însă un salt atât de mare ca la nivelul întregului sector, ci de 35%, valoarea fiind 102,7 milioane de lei. Însă, în acest caz, traiectoria a fost una constant crescătoare, cel mai mare avans înregistrându-se în 2022 (+184%).

Pierderile raportate au fost de 2,1 milioane, după cinci ani consecutivi pe zero. Datoriile s-au majorat cu 13,8%, la 287,4 milioane, în timp ce creanțele au urcat la 115 milioane (+29,6%).

Cei mari vor deveni și mai mari?

Înainte de a schița o imagine de ansamblu a evoluției sectorului producătorilor de lapte, mai sunt necesare câteva precizări. Prima dintre acestea este că 30,2% dintre companiile înregistrate nu declaraseră anul trecut nicio cifră de afaceri. 46% din total se încadrau sub 1 milion de lei și doar 44 de companii depășiseră pragul de 10 milioane.

Prima observație care se impune este că sectorul parcurge o etapă de concentrare accelerată. Dacă în 2020 primele 10 companii realizaseră 28,7% din cifra de afaceri a întregului sector, anul trecut procentul a ajuns la 33,2%. Polarizarea este și mai evidentă dacă ne raportăm la profitul net – de la 16,5% în 2021 s-a ajuns la 45,2% în 2025, după un maxim de aproximativ 49,8% în anul anterior.

Dacă suprapunem aceste date peste contextul actual, este evident că fenomenul va accelera. Mai ales că jucătorii mari din industrie pot accesa mai facil finanțările necesare achiziționării fermelor mici și medii și dezvoltării afacerii, inclusiv prin adăugarea componentei de procesare a laptelui. De exemplu, DN Agrar Group, care este listată și pe piața AeRO a Bursei de Valori București, a anunțat în iulie obținerea unei finanțări bancare de 10 milioane de euro pentru dezvoltarea noii ferme Cut 2. Și nu este un exemplu singular.

Consolidarea apare ca o evoluție iminentă în condițiile în care povara datoriilor apasă mai puternic pe fermele mici și medii. Deși la nivelul întregului sector datoriile totale au depășit cifra de afaceri cu 11,7%, repartiția acestora este asimetrică. Primii 10 jucători adună împreună doar 287,5 milioane de lei. Ceea ce înseamnă că peste 83% din total – aproximativ 1,44 miliarde de lei – trebuie achitat de restul companiilor.

Riscurile sunt consistente

În aceste condiții, producătorii de lapte mici și mijlocii sunt cei mai expuși riscului de insolvență, mai ales din cauza blocajului de lichiditate. Creanțele totale din sector au ajuns să reprezinte peste o treime (34,4%) din cifra de afaceri a industriei.

Iar dacă ne raportăm la pierderi, din totalul de 34,8 milioane de lei Top 10 a generat doar 2,1 milioane. Este o diferență care arată că rentabilitatea este accesibilă doar celor care dețin tehnologie de vârf, capacitate mare de negociere și/sau lanț integrat de producție.

Problema este că multe ferme mici se vor desființa pur și simplu în lipsă de cumpărători. Odată închise, acestea nu se vor mai redeschide la o posibilă revenire a pieței, iar sacrificarea efectivelor înseamnă nu doar investiții irosite, ci și ani de muncă de selecție pierduți. Practic, fără o strategie de salvare a bazei de producție și de stimulare a capacităților locale de procesare, riscăm să schimbăm un avantaj de preț temporar pe o dependență alimentară persistentă.

———————————

Materialul a fost realizat pe baza informațiilor furnizate de platforma AlertăCUI, care oferă servicii de acces actualizat la datele companiilor, alertare atunci când apar modificări de informații, generare de rapoarte, dezvoltare de bază de date și analiză financiară și de risc. AlertăCUI are 20 de ani de experiență în livrarea de informații corecte, la timp și relevante.