UE a avut în 2025 un excedent record pe piața farma. România înregistrează un deficit de peste 21 de miliarde de euro

Industria farmaceutică a Uniunii Europene a atins un nivel istoric în cursul anului trecut. Datele oficiale furnizate de Eurostat arată că excedentul comercial a depășit pragul de 220 miliarde de euro. Această performanță uluitoare confirmă poziția Europei de lider mondial în producția de medicamente. Sectorul pharma a devenit astfel coloana vertebrală a comerțului exterior european în 2026. În timp ce alte industrii suferă din cauza prețurilor la energie, medicamentele aduc profituri masive. Uniunea Europeană reușește să transforme inovația medicală într-un motor economic imbatabil.

Ascensiunea sectorului farmaceutic european în ultimul deceniu

Exporturile de produse medicinale au ajuns la valoarea de 366,2 miliarde de euro. În același timp, importurile au totalizat doar 145,7 miliarde de euro. Diferența reprezintă un record absolut pentru balanța comercială a blocului comunitar. Comparativ cu anul 2024, exporturile au crescut cu un procent generos de 16%. Acest avans înseamnă un plus de 50 miliarde de euro în visteria europeană. Dezvoltarea este și mai clară dacă privim cifrele de acum un deceniu. Exporturile europene sunt acum de două ori și jumătate mai mari față de anul 2015.

Importurile au crescut și ele, dar într-un ritm mult mai lent și controlat. Acestea au urcat cu 21% față de anul anterior, atingând pragul de 145 miliarde de euro. Totuși, capacitatea de producție internă a Europei a devansat constant nevoia de achiziții externe. Această dinamică oferă o stabilitate financiară vitală în fața șocurilor economice globale actuale. Industria farmaceutică europeană nu doar produce, ci domină fluxurile comerciale la nivel mondial. Succesul se datorează investițiilor masive în cercetare și în facilități de producție moderne.

Topul european: Irlanda, Germania și Belgia

Dacă se analizează structura acestui excedent pe state membre, Irlanda se detașează ca un veritabil “mic titan” al industriei farmaceutice. Cu exporturi evaluate la 93,8 miliarde de euro către țări din afara spațiului comunitar, Irlanda a devenit principalul hub de producție pentru marii giganți globali. Aceasta este urmată de Germania, cu 67,9 miliarde de euro, și de Belgia, cu 38,5 miliarde de euro. Este interesant de observat că Belgia și Germania figurează și în topul celor mai mari importatori extra-UE, ceea ce indică prezența unor lanțuri complexe de asamblare și procesare, unde produsele intră și ies din țară după diverse etape de fabricație. Italia se situează pe primul loc la capitolul importuri extra-UE, cu o valoare de 27,5 miliarde de euro.

În ceea ce privește partenerii externi, Statele Unite ale Americii rămân destinația predilectă, absorbind aproape jumătate (43,8%) din totalul exporturilor europene, adică peste 160 miliarde de euro. Elveția ocupă locul al doilea, fiind un partener strategic atât pentru exporturi, cât și pentru importuri, datorită prezenței masive a centrelor de cercetare și dezvoltare. Regatul Unit, deși aflat în afara blocului, rămâne o piață de desfacere importantă pentru produsele europene. Din perspectiva surselor de aprovizionare, SUA furnizează 41,2% din importurile UE, urmată de Elveția și China. Prezența Chinei în acest top, cu 9,0%, subliniază dependența Europei de anumite ingrediente farmaceutice active și produse de bază care sunt esențiale pentru producția finală, conform MediaFax.

România înregistrează un deficit de 21 de miliarde de euro

Din păcate, realitatea economică a României este complet diferită de succesul european. Țara noastră se confruntă cu un deficit comercial structural care se adâncește periculos. În perioada 2020-2025, deficitul cumulat la capitolul medicamente a depășit 21 miliarde de euro. Această sumă arată o fragilitate îngrijorătoare a întregului sistem sanitar național din prezent. Datele furnizate de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior sunt de-a dreptul alarmante. România depinde masiv de importuri pentru aproape toate produsele medicinale critice și vaccinurile de bază.

Lipsa capacităților interne de producție este principala problemă a economiei românești actuale. Am pierdut treptat controlul asupra lanțurilor de procesare în sectoare industriale extrem de importante. Dezindustrializarea accelerată a lăsat piața locală la mila furnizorilor externi de produse medicale. Investițiile în fabrici noi de medicamente au fost aproape inexistente în ultimul deceniu. În timp ce Irlanda exportă inovație, noi plătim facturi uriașe pentru a aduce sănătatea din afară. Această situație necesită un plan național de reindustrializare urgent și foarte bine structurat, conform MediaFax.

Dezindustrializarea și viitorul industriei chimice în regiune

Fragilitatea sectorului farmaceutic din România este strâns legată de declinul industriei chimice și a materialelor plastice. Deficitul cumulat de peste 110 miliarde de euro pe primele 20 de produse din clasamentul național indică o eroziune a bazei industriale. Fără o industrie chimică puternică care să furnizeze precursorii necesari, producția de medicamente rămâne la stadiul de proiect pe hârtie. În contextul actual al anului 2026, marcat de presiuni geopolitice, statele care nu dețin capacități proprii de fabricare a produselor critice se expun unor riscuri majore de aprovizionare. România are nevoie de un plan strategic de reindustrializare care să prioritizeze segmentul farmaceutic pentru a transforma acest deficit într-o oportunitate de creștere economică durabilă.

Performanța record a UE ar trebui să servească drept model pentru decidenții de la București. Extinderea portofoliului de active nete în industria pharma necesită un climat investițional predictibil și un sprijin masiv pentru cercetare. Dacă Europa reușește să își dubleze exporturile în zece ani, România trebuie să își propună măcar reducerea dependenței de importuri pentru medicamentele de bază. În lipsa unor acțiuni decisive, distanța dintre centrul productiv al Europei și periferia consumatoare de importuri se va adânci, lăsând țara vulnerabilă în fața oricărui nou șoc pe piața globală de energie sau a sănătății.