Primele date oficiale pentru luna martie din țările G20 indică o accelerare a prețurilor de consum. Acestea au crescut cu 0,7 puncte procentuale în urma atacului asupra Iranului. Inflația ar putea atinge pragul de 2,6%. Această valoare reprezintă mediana celor 32 de prognoze centralizate. Inflația de bază, care exclude energia și elementele volatile, este estimată la 2,4%. Datele finale vor fi publicate marți. Acestea urmează rapoartelor emise de marile economii din zona euro.
Prima criză care a determinat creșterea bruscă a inflației
Ultima dată când regiunea a înregistrat un salt mai mare al inflației totale a fost acum patru ani. Evenimentul a avut loc în aceeași lună, pe fondul blocajului de pe piața gazelor naturale. Atunci, Rusia a încercat să cucerească orașul Kiev. Totuși, creșterea de la acea vreme a fost considerabil mai amplă. Aceasta a însumat 1,5 puncte procentuale.
Memoria acelei crize, când Banca Centrală Europeană (BCE) a reacționat lent, a întărit hotărârea factorilor de decizie de a acționa mai rapid. Aceștia ar putea majora rata dobânzii chiar luna viitoare, dacă va fi necesar. Omologii din Norvegia sunt și mai neliniștiți de situația actuală a piețelor. Oficialii norvegieni au discutat săptămâna aceasta despre o majorare imediată a dobânzii. În cele din urmă, aceștia au ales să aștepte înainte de a lua o decizie.
Incertitudinile generate de război obligă economiștii să analizeze diverse scenarii privind inflația în lunile următoare. Aceștia trebuie să anticipeze inclusiv impactul asupra politicilor monetare viitoare.
Ce declară directorul de investiții Allianz
„O criză generalizată a costului vieții pare puțin probabilă în scenariul nostru de bază”. Afirmația aparține lui Ludovic Subran, director de investiții în cadrul Allianz. Managerul mai declară că: „Scenariul nostru pesimist presupune un conflict prelungit și prețuri ridicate la energie pe termen lung. Acesta va declanșa cel puțin trei majorări ale dobânzii de către BCE și o recesiune tehnică”.
Cauza principală a creșterii inflației
Creșterea inflației ar evidenția impactul imediat suferit de consumatorii din zona euro. Acesta este cauzat de decizia președintelui S.U.A., Donald Trump, de a declanșa un război. Conflictul are loc în proximitatea unui punct critic pentru aprovizionarea mondială cu energie.
În pofida demersurilor Casei Albe pentru negocieri de pace, ostilitățile continuă. Iranul și Israelul lansează în prezent atacuri reciproce cu rachete. Au fost raportate, de asemenea, noi atacuri asupra statelor din regiunea Golfului.
Președintele BCE, Christine Lagarde, a avertizat săptămâna aceasta asupra avariilor la instalațiile de petrol și gaze. Repararea acestor infrastructuri din regiune va dura mai mult de câteva luni. Economistul Nouriel Roubini a afirmat vineri că prețurile petrolului nu vor reveni la valorile anterioare. Această situație se va menține chiar dacă războiul s-ar încheia imediat.
Astfel de efecte îi vor determina pe factorii de decizie să monitorizeze atent așteptările gospodăriilor. Aceștia vor urmări ca salariile să nu reacționeze la majorările de prețuri. Abordarea vizează evitarea unei reacții pripite la șocul inițial al costurilor.
Efectele războiului nu pot fi contracarate direct de nimeni
„BCE sau orice altă bancă centrală nu pot compensa efectul direct al energiei asupra inflației totale”. Declarația a fost făcută de Katharine Neiss, economist-șef pentru Europa în cadrul grupului PGIM. „Aceste instituții nu pot contracara nici impactul rezultat asupra consumatorilor”, a mai adăugat directoarea.
Prognozele privind inflația din zona euro în sondajul Bloomberg variază între 2% și 3,1%. Valoarea minimă corespunde țintei stabilite de Banca Centrală Europeană. Publicarea datelor de marți va coincide cu raportul oficial din Italia. Inflația din această țară este estimată să crească ușor până la 1,8%.
Înainte de acest moment, cele mai mari două economii ale regiunii vor publica date statistice oficiale. Conform Bloomberg, analiștii estimează că indicatorul din Germania va înregistra luni o creștere de 0,9 puncte procentuale. Astfel, inflația germană ar putea atinge nivelul de 2,9%. Raportul din Franța, publicat marți dimineață, este estimat să urce cu 0,8 puncte procentuale. În acest scenariu, inflația franceză s-ar situa la pragul de 1,9%.
Creșterea bruscă a inflației va continua probabil din cauza transmiterii întârziate a costurilor din contractele de energie către consumatori. Amploarea finală a acestui fenomen depinde de durata și de extinderea conflictului militar. Această incertitudine impune factorilor de decizie o gamă largă de rezultate posibile.
Banca Centrală Europeană prezintă mai multe cazuri posibile
BCE a prezentat mai multe scenarii posibile în cadrul deciziei din 19 martie. Cel mai pesimist dintre acestea prevede un vârf al inflației de 6,3% în primul trimestru al anului 2027. Deși ridicată, această valoare este considerabil mai mică față de vârful crizei din Ucraina, în anul 2022. În acea perioadă, rata inflației a depășit pragul de 10%.
„Esențial este faptul că aceasta reprezintă o creștere strict a prețurilor energiei. Nu este o ascensiune generalizată, similară celei din anul 2022”. Declarația aparține Leei Dauphas, economist-șef în cadrul TAC Economics din Paris.
Alte țări vecine cu zona euro vor publica date preliminare despre prețurile de consum în săptămâna următoare. În Polonia, se estimează că rata inflației va crește cu 1,1 puncte procentuale. Aceasta ar reprezenta nivelul maxim atins în ultimele nouă luni.
În Elveția, economiștii prevăd o accelerare a inflației la 0,5%, conform indicelui național. Această țară a întâmpinat dificultăți în stimularea creșterii prețurilor din cauza aprecierii francului. Valoarea ar reprezenta cel mai rapid ritm de creștere înregistrat din anul 2024.