Afacerile din turism au scăzut semnificativ în 2026. 76% dintre operatori raportează venituri mai mici

Turismul românesc a parcurs o perioadă dificilă în prima jumătate a anului 2026. Aceasta a fost marcată de scăderea numărului de turiști, o dependență crescută de piața internă și un grad redus de ocupare. Pentru 2027, jumătate dintre operatori sunt însă optimiști. Aceștia se asteaptă la o creștere sau cel puțin la o stabilizare a afacerilor.

Operatorii cer predictibilitate și sprijin financiar

Acestea sunt principalele concluzii ale Cartei Albe a Turismului din România, ediția 2026. Ediția a fost llansată de IMM România, în parteneriat cu Groupama, cu sprijinul cu sprijinul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

„Rezultatele din acest an arată clar că antreprenorii din turism au nevoie de predictibilitate și sprijin direct. Nu putem vorbi despre o dezvoltare sustenabilă atâta timp cât trei sferturi dintre firme raportează venituri în scădere, iar majoritatea depind exclusiv de autofinanțare”, a declarat Florin JIANU, președintele IMM Romania.

La rândul său, ministrul Economiei a prezentat direcțiile avute în vedere de autorități pentru consolidarea competitivității turismului românesc.

„Cred că e nevoie să avem mai multe motive pentru care un turist să vină în România, să stea mai mult și să cheltuiască mai mult aici. Dacă vrem ca turismul să crească, trebuie să fim mai buni la incoming și să aducem mai mulți turiști străini în țară. Soluția, cred eu, e simplă: trebuie să fim mai buni la promovarea destinației România. Unul dintre pașii la care lucrăm este înființarea Organizației de Management al Destinației la nivel național”, a declarat Ambrozie Irineu DARĂU, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Peste 76% dintre operatori raportează venituri în scădere

Datele pentru 2026 arată că 76,4% dintre operatori declară venituri în scădere. Aproape jumătate dintre respondenți, respectiv 49,5%, raportează diminuări de peste 20%. 15,7% înregistrează scăderi de aproximativ 10%. Iar 11,2% indică reduceri de aproximativ 5%.  Scăderi sunt și în ceea ce privește numărul de turiști. Astfel, după un avans de 3% în 2024 (5,78 milioane de turiști) și o stagnare în 2025 (5,79 milioane), primele 6 luni ale anului 2026 au adus o contracție de 4,1%. Numărul sosirilor a scăzut la 5,55 milioane.

În pofida acestor scăderi, capacitatea națională de cazare din România a crescut  în intervalul 2020 -2025 cu aproape 30%. Aceasta a ajuns la peste 464.000 de locuri. Dezvoltarea teritorială este însă dezechilibrată. Aceasta este dominată masiv de județul Constanța, cu peste un sfert din totalul infrastructurii. Dar și de marile zone turistice, cum ar fi Brașov și București.

Oferta turistică a operatorilor autohtoni a fost puternic concentrată în segmentul mediu de preț (cu 37,7% dintre unități tarifând între 210 și 300 de lei), pe pachetele flexibile cu mic dejun inclus (58,82%) și pe trei forme majore de turism. Este vorba despre agrement cu 46%, afaceri cu 21,8% și rural cu 13,8%. Fidelizarea clienților rămâne o provocare majoră în turism, având în vedere că peste 60% dintre operatori înregistrează o rată de revenire a turiștilor de cel mult 40%.

Voucherele de vacanță, considerate măsura cu cel mai mare impact

Studiul IMM România arată că mediul de afaceri preferă stimulentele financiare directe și reducerea presiunii fiscale. Aproape jumătate dintre operatorii din turism, respectiv 48,1%, consideră voucherele de vacanță măsura cu cel mai mare impact pozitiv, iar 17,3% apreciază efectele cotei reduse de TVA.

De altfel, întrebați care sunt provocările majore pe care le resimt, majoritatea operatorilor au menționat instabilitatea fiscală, explozia costurilor operaționale și sprijinul public insuficient (peste 60% dintre operatori). De asemenea, operatorii au menționat extinderea voucherelor de vacanță ca principală oportunitate de dezvoltare în viitor.

Peste 80% dintre firme depind de autofinanțare

În ceea ce privește finanțarea afacerilor, studiul IMM România arată că peste 80% dintre firme depind de autofinanțare. Resursele externe precum creditele bancare (29,9%) sau fondurile europene, accesate de doar 27% dintre operatori. Dar folosite intensiv pentru echipamente și infrastructură noi, rămân slab valorificate din cauza dificultăților de accesare.