Ajutoarele pentru gaze s-ar putea schimba din aprilie 2027. Cine primește sprijin și cine plătește factura întreagă?

Programul de guvernare discută un prag orientativ de 3.500 de lei net pe persoană. Sunt propuse verificări automate și reducerea directă a facturii. Sunt menționați 3,7 milioane de beneficiari potențiali la electricitate și 1,7 milioane la gaze.

Actualul mecanism de protecție pentru consumatorii casnici de gaze este valabil până la 31 martie 2027. Ministerul Energiei analizează o continuare a sprijinului și după această dată, dar condițiile și sumele nu sunt stabilite.

De ce venitul nu spune toată povestea unei facturi

O familie cu venituri nete de 5.000 de lei poate locui într-un apartament izolat și plăti 250 de lei pentru încălzire. Alta, cu aceleași venituri, poate sta într-o casă veche și cheltui 900 de lei. În primul caz, încălzirea absoarbe 5% din venit. În al doilea, 18%.

Ajutoarele de încălzire au astăzi praguri de venit mult mai mici. Sunt 1.386 de lei pe membru de familie și 2.053 de lei pentru o persoană singură. Noul prag discutat nu le înlocuiește deocamdată.

Corina Murafa, expertă în politici energetice, critică verificarea exclusivă a veniturilor. În opinia sa, autoritățile trebuie să țină cont de starea locuinței și de costul încălzirii. „În plus, conform programului de guvernare, sprijinul se va regăsi direct în factură. Adică un fel de preț final reglementat.”

Nici consumul mic nu indică automat confort. Un sistem bazat exclusiv pe datele furnizorilor le-ar putea considera drept gospodării fără probleme financiare.

Un registru național nu funcționează dacă datele sunt greșite

Guvernul propune corelarea informațiilor de la ANAF, Ministerul Muncii și furnizori. În practică, titularul contractului nu este întotdeauna cel care locuiește la adresă sau plătește efectiv factura.

Analistul economic Adrian Negrescu identifică tocmai această vulnerabilitate administrativă. „A doua problemă ține de date. Statul român nu știe cine locuiește efectiv la o adresă și cine plătește factura.” Un chiriaș poate folosi gazele facturate pe numele proprietarului.

Registrul ar trebui să permită corectarea erorilor și depunerea cererilor fără acces la internet. Altfel, sistemul poate respinge automat persoane eligibile.

Cât ar costa ajutorul pentru milioane de consumatori

O schemă țintită poate fi mai ieftină decât protecția pentru aproape toată populația, dar numai dacă numărul beneficiarilor este estimat corect. Analiza Frames prezentată de Adrian Negrescu discută un scenariu de ajutoare. Acestea ar fi de 50 de lei la electricitate și 100 de lei la gaze, într-o perioadă limitată de iarnă. Costul ar fi în jur de 1,9 miliarde de lei anual, potrivit ipotezelor folosite de Frames. Este o estimare pentru un anumit număr de facturi și luni de acordare, nu o promisiune bugetară.

Analiza formulează o observație simplă: „Nu există ajutor gratuit. Fiecare leu scăzut din factură este un leu luat din buget sau împrumutat.” Dacă sprijinul se dublează, costul poate urca spre 3,8 miliarde de lei.

Finanțarea contează și pentru furnizori. Dacă aceștia aplică reducerile astăzi, dar statul le rambursează după multe luni, costul finanțării poate ajunge în ofertele viitoare.

Prețul controlat al gazelor nu elimină scumpirea

De la 1 aprilie 2026, gazele pentru populație sunt protejate printr-un mecanism tranzitoriu diferit de plafonarea veche. Reglementarea intervine inclusiv asupra prețului gazului vândut de producători și asupra adaosurilor din lanțul de furnizare. Protecția actuală expiră la sfârșitul lunii martie 2027, dacă nu intervine o nouă decizie.

Corina Murafa atrage atenția că aprovizionarea din depozite nu garantează gaze ieftine. „Necazul a fost că le-am achiziționat scump și în timpul verii. Deci, nu e ca și cum am făcut mare economie.” Costul gazelor poate apărea indirect în prețul pâinii, al materialelor de construcții sau al serviciilor.

Otilia Nuțu, analistă de politici energetice la Expert Forum, explică de ce sursele de aprovizionare contează. „De oriunde. Practic, rețeaua de conducte exista, dar ne lipseau niște bucăți de infrastructură care să unească mai bine aceste piețe.” Mai mulți furnizori și rute de transport pot ajuta concurența, fără să garanteze un tarif mic în orice criză.

O protecție generală poate consuma bani destinați celor săraci

Dacă prețul final este ținut artificial jos pentru toată lumea, câștigă și familia vulnerabilă, și proprietarul unei locuințe mari. Un ajutor selectiv poate concentra resursele asupra celor care au nevoie, dar presupune o identificare mult mai bună.

Murafa atrage atenția și asupra importurilor de energie scumpă, mai ales în sezonul rece. „Va fi foarte scump să importăm. Văd o presiune pe prețuri destul de puternică.”

Pentru consumator, contează prețul final, nu doar formula de sprijin. Dacă factura crește cu 200 de lei și ajutorul este de 100 de lei, familia plătește tot cu 100 de lei mai mult. Când veniturile sunt mici, diferența poate însemna renunțarea la alte cheltuieli esențiale.

Gazul din Marea Neagră nu rezolvă singur problema

O parte a speranțelor este legată de Neptun Deep, proiect programat să înceapă producția în 2027. Gazul suplimentar poate reduce nevoia unor importuri, însă prețul va fi influențat în continuare de piața regională.

Nuțu propune ca autoritățile să gândească și investiții care reduc necesarul de încălzire. „Sunt bani europeni din Fondul de modernizare care pot fi accesați. Confortul termic din case se poate asigura prin mai multe metode.” O casă izolată consumă mai puțină energie indiferent de combustibil, iar beneficiul persistă după expirarea subvenției.

Negrescu indică aceeași diferență dintre ajutorul temporar și investițiile care produc efecte în timp. „Investitorii privați au demonstrat că pot construi repede. Problema este că rețeaua, avizele și racordările merg de câteva ori mai încet decât șantierele.”

Reforma trebuie judecată după oamenii protejați, nu după cererile aprobate

Modernizarea locuințelor, centralele mai eficiente și sursele alternative de energie au costuri inițiale importante. Unele gospodării nu își permit aceste lucrări. Pentru ele, ajutorul la factură rămâne necesar până când investițiile reduc efectiv consumul.

Otilia Nuțu rezumă presiunea pentru dezvoltarea rapidă a producției de energie. „Trebuie să ne grăbim în lunile următoare să instalăm tot ce se poate instala, cam asta este soluția. Problema e că n-am făcut-o până acum.” În paralel, statul are nevoie de proceduri prin care o familie vulnerabilă să nu fie blocată de o eroare într-o bază de date.

Reforma ajutoarelor pentru gaze va fi eficientă numai dacă reduce risipa fără să lase oamenii în frig. Contează câte gospodării își pot încălzi locuințele, cât plătesc după sprijin și dacă bugetul poate susține schema și anul următor.