Un nou semnal de alarmă pentru economia globală: 27 de țări încearcă să își asigure fonduri de criză

Un document intern al Băncii Mondiale, consultat de Reuters și citat de Financial Intelligence, arată că 27 de țări au început demersuri pentru a obține fonduri de criză, adică acces rapid la instrumente de finanțare de urgență, menite să atenueze efectele șocurilor economice recente. Măsura vine pe fondul perturbărilor produse de conflictul din Orientul Mijlociu. Acesta a afectat piețele energetice globale, lanțurile de aprovizionare și transportul unor resurse esențiale, inclusiv îngrășăminte.

Trei dintre cele 27 de state au aprobat deja noi instrumente financiare de urgență. Asta în timp ce celelalte se află în diferite etape ale procesului administrativ. Banca Mondială nu a făcut publice numele statelor implicate și nici valoarea totală a fondurilor care ar putea fi solicitate. Printre țările care au confirmat public că încearcă să obțină sprijin se află Kenya și Irak. Kenya încearcă să atenueze impactul creșterii prețurilor la combustibili, în timp ce Irakul se confruntă cu reducerea veniturilor petroliere. Situația scoate în evidență cât de rapid se poate transforma o criză regională într-un fenomen cu efecte globale. Problemele din energie sau din transportul materiilor prime afectează economii aflate la mii de kilometri distanță de zona conflictului.

Peste 100 de state au acces la mecanisme speciale

Documentul arată că cele 27 de țări fac parte dintr-un grup mai larg de 101 state care au acces la mecanisme de finanțare pregătite dinainte pentru situații de criză. Dintre acestea, 54 au acces la instrumentul Rapid Response Option. Acesta permite utilizarea rapidă a până la 10% din fondurile neutilizate deja aprobate de Banca Mondială. Aceste mecanisme au fost concepute pentru a accelera accesul la bani în situații excepționale și pentru a evita întârzierile birocratice.

Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, declara recent că instituția poate pune rapid la dispoziție între 20 și 25 de miliarde de dolari prin instrumentele de criză existente. Într-un interval de șase luni, suma ar putea ajunge la aproximativ 60 de miliarde de dolari. Iar prin măsuri suplimentare ar putea urca spre 100 de miliarde de dolari.

Unele state preferă Banca Mondială în locul FMI

Experții spun că multe guverne privesc Banca Mondială ca pe o soluție mai flexibilă decât alte instituții financiare internaționale. Motivul este că programele de finanțare ale Fondul Monetar Internațional sunt asociate deseori cu măsuri de austeritate și reforme fiscale dure. Analiștii consideră că unele state adoptă deocamdată o strategie de așteptare, în încercarea de a evalua amploarea efectelor economice. Totuși, creșterea numărului de țări care caută acces rapid la fonduri sugerează că îngrijorările privind o perioadă economică dificilă încep să se extindă.