Ce riscuri există când investești. Cu cât potențialul de câștig e mai mare, cu atât și posibilitatea de pierdere crește

Ce riscuri există când investești. Cu cât potențialul de câștig e mai mare, cu atât și posibilitatea de pierdere crește
Ce riscuri există când investești. Sursa foto: (Magnific.com)
În finanțe, riscul se referă la posibilitatea ca rezultatele reale ale unei investiții sau ale unei decizii să fie diferite, de obicei mai puțin favorabile, decât cele anticipate inițial. Riscul include și posibilitatea de a pierde o parte sau chiar întreaga sumă investită.

Din punct de vedere cantitativ, riscul este, de obicei, evaluat prin analizarea comportamentelor și rezultatelor din trecut. În finanțe, abaterea standard este o măsură frecvent utilizată pentru a exprima riscul. Aceasta indică gradul de volatilitate al prețurilor unui activ în raport cu mediile sale istorice, într-o anumită perioadă de timp.

În general, este posibil și recomandat să gestionezi riscurile investiționale prin înțelegerea conceptelor de bază ale riscului și a modului în care acesta este măsurat. Cunoașterea riscurilor care pot apărea în diferite situații, precum și a metodelor de gestionare a acestora într-un mod integrat, îi ajută pe investitori și pe managerii de afaceri să evite pierderi inutile și costisitoare.

Bazele riscului

Fiecare persoană este expusă zilnic unui anumit tip de risc. Fie că este vorba despre condusul unei mașini, mersul pe stradă, investiții, planificare financiară sau alte activități. Personalitatea, stilul de viață și vârsta unui investitor sunt printre cei mai importanți factori care influențează gestionarea investițiilor și asumarea riscului. Fiecare investitor are un profil de risc unic, care determină atât disponibilitatea, cât și capacitatea sa de a suporta riscuri. În general, pe măsură ce riscurile investiționale cresc, investitorii se așteaptă la randamente mai mari pentru a compensa aceste riscuri.

Un concept fundamental în finanțe este relația dintre risc și randament. Cu cât un investitor este dispus să își asume un risc mai mare, cu atât potențialul de câștig este mai mare. Riscurile pot apărea în diverse forme. Iar investitorii trebuie compensați pentru asumarea unor riscuri suplimentare.

Din punct de vedere cantitativ, riscul este de obicei evaluat prin analizarea comportamentului și rezultatelor istorice. În finanțe, abaterea standard este o măsură frecvent utilizată pentru a evalua riscul. Aceasta oferă o măsură a volatilității unei valori în comparație cu media sa istorică. O abatere standard ridicată indică o volatilitate mare a valorii și, implicit, un nivel ridicat de risc.

Persoanele fizice, consilierii financiari și companiile pot dezvolta strategii de management al riscului pentru a gestiona riscurile asociate investițiilor și activităților de afaceri. Din punct de vedere academic, există mai multe teorii, indicatori și strategii utilizate pentru a măsura, analiza și gestiona riscul. Printre acestea se numără abaterea standard, beta, Value at Risk (VaR) și modelul de evaluare a activelor financiare (CAPM).

Măsurarea și cuantificarea riscului le permite adesea investitorilor, traderilor și managerilor de afaceri să își acopere o parte din riscuri prin diverse strategii. Inclusiv diversificarea portofoliului și utilizarea instrumentelor derivate.

Titluri și valori fără risc

Deși nicio investiție nu este complet lipsită de risc, anumite instrumente financiare au un nivel foarte scăzut de risc și sunt considerate „aproape fără risc”.

Aceste active sunt utilizate frecvent ca reper pentru analizarea și măsurarea riscului. Ele oferă un randament stabil, cu risc redus. Sunt adesea folosite pentru păstrarea economiilor de urgență sau pentru fonduri care trebuie să fie ușor accesibile.

În România, exemple de astfel de instrumente includ titlurile de stat emise de statul român, depozitele bancare. Dar și conturile de economii. Acestea sunt considerate investiții cu risc scăzut datorită garanției statului sau a sistemului bancar. Sunt utilizate frecvent ca alternativă conservatoare de investiții.

Orizontul de timp și riscul

Orizontul de timp și lichiditatea investițiilor sunt adesea factori e importanți în evaluarea și gestionarea riscului. Dacă un investitor are nevoie ca fondurile să fie disponibile imediat este mai puțin probabil să investească în active cu risc ridicat sau în investiții care nu pot fi lichidate rapid și va prefera să își plaseze banii în instrumente financiare cu risc scăzut sau aproape fără risc.

Orizontul de timp este, de asemenea, un factor important în construirea portofoliilor de investiții. Investitorii mai tineri, care au un orizont de timp mai lung până la pensionare, pot fi dispuși să investească în active mai riscante. Însă, cu potențial de randament mai mare. În schimb, investitorii mai în vârstă au, de obicei, o toleranță mai scăzută la risc. Deoarece au nevoie ca fondurile să fie mai ușor accesibile.

Tipuri de risc financiar

Fiecare acțiune de economisire sau investiție implică diferite tipuri de risc și randament. În general, teoria financiară clasifică riscurile care afectează valoarea activelor în două categorii. Este vorba despre riscul sistematic și riscul nesistematic. În linii mari, investitorii sunt expuși ambelor tipuri de risc.

Riscul sistematic. Cunoscut și ca risc de piață, acesta poate afecta întreaga piață financiară sau o mare parte a acesteia. Acesta reprezintă riscul de pierdere a investițiilor din cauza unor factori precum riscul politic sau riscul macroeconomic. Factorii influențează performanța generală a pieței.

Riscul nesistematic. Cunoscut și ca risc specific sau risc idiosincratic, este tipul de risc care afectează doar o anumită industrie sau o companie individuală. Acesta reprezintă riscul de pierdere a investiției din cauza unor factori specifici companiei sau sectorului.

Exemple includ schimbarea conducerii unei companii, retragerea unui produs de pe piață, modificări de reglementare care pot reduce vânzările. Dar și apariția unui nou competitor care poate prelua o parte din cotă de piață.

Investitorii folosesc adesea diversificarea pentru a gestiona riscul nesistematic, investind într-o varietate de active diferite. Pe lângă riscurile generale, sistematice și nesistematice, există mai multe tipuri specifice de risc, printre care:

Riscul de afaceri

Riscul de afaceri se referă la viabilitatea de bază a unei companii. Adică la întrebarea dacă aceasta va reuși să realizeze suficiente vânzări și venituri pentru a-și acoperi cheltuielile operaționale și a obține profit.

În timp ce riscul financiar este legat de costurile de finanțare, riscul de afaceri se referă la toate celelalte cheltuieli pe care o companie trebuie să le suporte pentru a-și menține activitatea.

Aceste cheltuieli includ salariile, costurile de producție, chiria spațiilor, precum și cheltuielile administrative și de birou. Nivelul riscului de afaceri al unei companii este influențat de factori precum costul bunurilor, marjele de profit, concurența. Dar și nivelul general al cererii pentru produsele sau serviciile vândute.

Riscul operațional. Este un tip de risc de afaceri care apare din activitatea zilnică a unei companii. Acesta poate include riscuri asociate cu defecțiuni ale sistemelor, erori umane, fraudă. Sau alte procese interne care pot afecta negativ performanța financiară a companiei.

Riscurile operaționale pot fi gestionate prin controale interne eficiente, procese bine definite și sisteme de monitorizare adecvate.

Riscul juridic și de reglementare:

Companiile și investițiile pot fi expuse și riscurilor juridice, care apar din modificări ale legilor, reglementărilor sau din litigii.

Aceste riscuri pot fi gestionate prin programe de conformitate, monitorizarea schimbărilor legislative și consultanță juridică atunci când este necesar, potrivit Investopedia.

Riscul de credit sau de neplată. Riscul de credit este riscul ca un debitor să nu poată plăti dobânda sau principalul aferent obligațiilor sale financiare.

Acest tip de risc este deosebit de important pentru investitorii care dețin obligațiuni în portofoliul lor. Obligațiunile guvernamentale, în special cele emise de stat, prezintă cel mai mic risc de neplată și, prin urmare, oferă randamente mai mici. În schimb, obligațiunile corporative au, de regulă, un risc de neplată mai ridicat, dar oferă dobânzi mai mari.

Obligațiunile cu risc scăzut de neplată sunt considerate investment grade. În acelasși timp, obligațiunile cu risc ridicat sunt numite high yield sau junk bonds.

Riscul de țară

Se referă la posibilitatea ca un stat să nu își poată onora obligațiile financiare. Atunci când un stat intră în incapacitate de plată, acest lucru poate afecta performanța tuturor instrumentelor financiare din acea țară, precum și a altor state cu care are relații economice.

Riscul de țară se aplică acțiunilor, obligațiunilor, fondurilor mutuale, opțiunilor și contractelor futures emise într-o anumită țară. Acest tip de risc este întâlnit mai ales în piețele emergente sau în țările cu deficite bugetare ridicate.

Riscul valutar. Atunci când investești în alte țări, este important de luat în considerare faptul că fluctuațiile cursului de schimb pot influența valoarea investiției.

Riscul valutar, sau riscul de schimb valutar, se aplică tuturor instrumentelor financiare denominate într-o altă monedă decât cea națională a investitorului. De exemplu, dacă locuiești în SUA și investești într-o acțiune canadiană denominată în dolari canadieni, chiar dacă valoarea acțiunii crește, poți pierde bani dacă dolarul canadian se depreciază față de dolarul american.

Riscul de rată a dobânzii:

Riscul de rată a dobânzii este riscul ca valoarea unei investiții să se modifice din cauza variației nivelului general al ratelor dobânzilor, a diferenței dintre rate, a formei curbei randamentelor sau a altor relații legate de dobândă.

Acest tip de risc afectează în mod direct obligațiunile mai mult decât acțiunile și este un risc important pentru toți deținătorii de obligațiuni. Pe măsură ce ratele dobânzilor cresc, prețurile obligațiunilor pe piața secundară scad și invers.

Riscul de reinvestire este strâns legat de riscul de rată a dobânzii. Acesta reprezintă posibilitatea ca un investitor să nu poată reinvesti fluxurile de numerar obținute dintr-o investiție (cum ar fi dobânzile sau dividendele) la aceeași rată de randament ca investiția inițială.

Riscul de reinvestire este deosebit de relevant în cazul investițiilor cu venit fix, cum ar fi obligațiunile, deoarece ratele dobânzilor se pot modifica în timp.

Investitorii pot gestiona riscul de reinvestire prin strategii precum „laddering” (eșalonarea maturităților investițiilor), diversificarea portofoliului sau alegerea unor instrumente financiare cu scadențe diferite.

Rolul riscului în deciziile financiare

Riscul este o componentă inevitabilă a oricărei decizii financiare sau investiții. El nu poate fi eliminat complet, dar poate fi înțeles, măsurat și gestionat prin strategii adecvate.

În funcție de orizontul de timp, profilul investitorului și tipul de investiție, riscurile pot varia de la foarte scăzute până la ridicate, iar relația dintre risc și randament rămâne un principiu de bază în finanțe: cu cât riscul este mai mare, cu atât potențialul de câștig este mai mare, dar și posibilitatea de pierdere crește.

Prin diversificare, analiză atentă, utilizarea instrumentelor financiare potrivite și înțelegerea diferitelor tipuri de risc, investitorii și companiile pot lua decizii mai informate și pot reduce pierderile inutile.

0 comentarii