Fondurile de plată a pensiilor private mai au de așteptat. Sunt necesare minimum opt acte de reglementare, iar până acum există doar patru

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a încheiat recent consultarea publică pentru proiectul de Normă privind autorizarea fondurilor de plată a pensiilor private. Conform calendarului oficial, Legea de plată a pensiilor private urmează să intre în vigoare anul viitor, în 5 ianuarie, adică peste patru luni.

Până atunci însă, ASF mai are de publicat o serie de norme care să reglementeze cadrul legal necesar autorizării și funcționării viitoarelor fonduri. Și nu sunt puține, după cum ne-a explicat Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), președinte și director general BCR Pensii.

„Există un calendar și un set minim de norme necesar pentru operaționalizarea sistemului de plată a pensiilor. Este posibil totuși să ne dăm seama pe parcurs că mai sunt necesare unele dispoziții, norme tranzitorii. Avem două norme deja aprobate, iar recent s-a încheiat dezbaterea celei pentru autorizarea fondului de plată. Am primit de curând pentru analiză și norma pentru contabilitatea fondurilor, un alt element care este necesar”, spune acesta.

Cel puțin opt acte de reglementare secundară necesare

Potrivit președintelui APAPR, operaționalizarea fondurilor de plată presupune parcurgerea unui set de etape interdependente, care trebuie finalizate înainte de începerea procesului de autorizare.

„Pentru ca fondul de plată să fie autorizat, este necesar sa aiba incheiate contracte cu auditorul și cu depozitaril fondului. Etapele de autorizare și desemnare a depozitarului si auditorului fac parte, la rândul lor, din cadrul necesar funcționării noului sistem. De asemenea, sunt necesare reguli aplicabile unor domenii esențiale, precum marketingul, publicitatea, aderarea și evidența participanților. În prezent, estimăm că există cel puțin opt acte de reglementare secundară necesare pentru ca întregul mecanism să devină pe deplin funcțional”, precizează Cristian Pascu.

Termenul este însă aproape, iar ASF trebuie să emită și să pună în dezbatere publică încă patru astfel de reglementări în patru luni.

„Este posibil, pentru că nu sunt niște norme în care «reinventăm roata». Norma de audit știm ce trebuie să conțină, norma de depozitare – la fel, pentru că avem depozitar și pe Pilonul 2, și pe Pilonul 3, nu sunt niște schimbări majore. În ceea ce privește punerea în dezbatere publică, Autoritatea acționează cu promptitudine. ASF știe cel mai bine care este minimul de legislație necesar pentru a da drumul la acest «ultim pilon» și pentru a închide ecosistemul”, precizează președintele APAPR.

Etape care nu pot fi sărite

În aceste condiții, susține interlocutorul nostru, se va putea respecta termenul de 5 ianuarie. Aceasta nu este însă data de la care viitoarele fonduri de plată vor deveni operaționale, ci de la care vor putea începe să se facă demersurile necesare. Lista este consistentă și include analiza pe care fiecare dinte posibilii „candidați” o va face pentru a decide daca se vor autoriza sau nu ca furnizor. Analiza va fi urmată de, obținerea aprobărilor interne și demararea efectivă a proceselor de autorizare. Ca urmare, primele fonduri de plată a pensiilor private ar putea începe să funcționeze cel mai devreme spre finalul anului viitor.

„Sunt etape care nu pot fi sărite – autorizări, negocieri, semnări de contracte etc. Pentru fiecare dintre acestea ai nevoie de timp. Apoi, ASF va primi cel mai probabil cereri de la mai multe entități și, la fel de probabil, în același timp. Va avea deci nevoie de timp să analizeze fiecare dosar, să trimită observații, să reanalizeze. Pot fi necesare completări, reveniri, prin urmare procesul nu se va putea derula pe repede-înainte”, punctează Cristian Pascu.

Piața este deschisă

Entitatile autorizate deja de ASF pare ca au un oarecare avantaj, având mai puțin de lucru decât în cazul constituirii de la zero a unui furnizor. Potrivit estimărilor, marea majoritate a „candidaților” la autorizare va proveni din rândul administratorilor de fonduri de pensii private existenți deja.

Piața este deschisă însă și pentru alți jucători. „Normele prevăd posibilitatea de a fi autorizați ca furnizori de plată nu doar administratorii care funcționează deja, ci și societățile de asigurare de viață, SAI-uri, AFIA sau alte entități care vor să-și înființeze o companie de sine stătătoare ca societăți de plată a pensiilor private. Cei care sunt acum în piață probabil că analizează, fiecare în parte, dacă este oportună completarea obiectului de activitate și, implicit, lansarea unui nou produs”, spune președintele APAPR.

Potrivit acestuia, se poate spune că entitățile autorizare deja de ASF au anumite avantaje. Este vorba de experiența acumulată, existența unui cadrul procedural – care trebuie doar actualizat și modificat pentru a include noul produs – și de sistemele informatice existente, care vor trebui parametrizate pentru a fi adaptate noului obiect de activitate.

De ce diferă condițiile

Legea nr. 2/2026 privind plata pensiilor private prevede existența a două tipuri de fonduri – cele de tip plată programată, pe o perioadă de plata de maximum 8 ani, și cele de plată a pensiilor viagere, care vor face plățile pe durata vieții beneficiarului.

Conform cadrului legal, fiecare tip de fond are reglementări specifice în ceea ce privește investițiile pe care le poate face. „Pentru fondurile de plată programată, tipurile de instrumente în care acestea pot să investească sunt mai prudente. Ne referim la titluri de stat, depozite, obligațiuni emise de emitenți de tip supranaționale (BERD, IFC etc.). Deci instrumente cu venit fix, în general. De ce? – pentru că termenul este destul de scurt, iar investițiile în instrumente cu venit fix au o volatilitate mai scăzută. În cazul fondurilor de plată a pensiilor viagere, acestea pot să-și asume o serie de riscuri și să investească și în acțiuni”, explică președintele APAPR.

Oamenii se tem de volatilitate

De aici vine și diferența legată de capitalul social minim. În cazul fondurilor de plată programată, aceastea au nevoie de un capital social de 1,5 milioane de euro. În timp ce pentru pensiile viagere capitalul minim este de 4 milioane de euro. „Este nevoie de mai mulți bani pentru a putea primi autorizarea de a oferi acest produs de plată viageră, pentru că este un produs mai complex și în care îți asumi o plată lunară pe durata întregii vieți a individului”, explică Cristian Pascu.

Din punctul său de vedere, trebuie însă văzut și care care este dinamica efectivă după lansarea noului sistem. Polemicile intense din mediul public referitoare la retragerea sumelor acumulate sugerează existența unor preferințe atipice în ceea ce privește modalitatea de încasare a pensiei private.

„Pare că există o preferință în a primi cât mai repede banii cash, poate pentru că oamenii se tem de volatilitate si nu este suficient de clar că riscul investițional este al furnizorului de plată a pensiilor viagere”, explică președintele APAPR.

Mai avem de așteptat minimum un an până când primele fonduri de plată a pensiilor private vor fi operaționale. Termenul depinde de finalizarea și intrarea în vigoare a cadrului de reglementare necesar până la 5 ianuarie 2027. Dar și de „candidații” care trebuie să își pregătească și depună dosarele astfel încât procesul de autorizare să fie cât mai scurt.