România mai face un pas spre 2,62 miliarde euro din PNRR. A patra cerere de plată a primit aviz favorabil de la Bruxelles

Decizia este importantă pentru finanțarea investițiilor publice. România intră în ultima fază a PNRR, iar fiecare tranșă aprobată reduce presiunea pe bugetul național. Miza nu mai este doar absorbția, ci transformarea banilor europeni în proiecte finalizate.

Cerere de plată fără suspendări

Comitetul Economic și Financiar al UE a luat act, în reuniunea din 4 iunie, de opinia favorabilă privind îndeplinirea jaloanelor și țintelor aferente cererii de plată 4. Cererea are o valoare de 2,62 miliarde euro, sub formă de fonduri nerambursabile.

Această cerere include 38 de jaloane și 24 de ținte, care au fost evaluate favorabil de Comisia Europeană pe 14 mai 2026. Ministerul Finanțelor subliniază că este o cerere fără suspendări, ceea ce înseamnă că toate jaloanele și țintele incluse au fost considerate îndeplinite satisfăcător.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, spune că această etapă transmite un semnal important. „Aprobarea acestei etape pentru cererea de plată nr.4, în valoare de 2,62 miliarde euro, fără nicio suspendare, este un semnal foarte important pentru România”, a declarat acesta.

Ultimele proceduri înainte de livrarea banilor

Plata nu intră automat în conturile României după avizul Comitetului Economic și Financiar. Ultima etapă procedurală este procedura numită „comitologie”, care se derulează în cadrul Comitetului privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Aceasta este programată în cursul lunii iunie.

După această etapă, Comisia Europeană poate autoriza plata. Practic, România a trecut de unul dintre cele mai importante filtre tehnice, dar mai are nevoie de decizia formală finală.

Cererea de plată 4 a fost depusă de România la 19 decembrie 2025. Parcurgerea etapelor europene contează cu atât mai mult cu cât Mecanismul de Redresare și Reziliență intră în ultima perioadă de implementare.

Nazare: trebuie transformate fondurile în proiecte
Ministrul Finanțelor leagă aprobarea cererii de capacitatea administrației de a lucra coordonat. „Arată că, atunci când există coordonare și ritm, putem livra jaloane, reforme și investiții într-un calendar foarte strâns”, a spus Alexandru Nazare.

El avertizează însă că următoarea etapă este la fel de importantă. România trebuie să maximizeze sumele rămase disponibile prin PNRR până la termenul final din 2026.

„Fiecare euro atras contează pentru investiții, pentru reforme și pentru credibilitatea României”, a mai declarat ministrul Nazare. În opinia sa, PNRR rămâne una dintre principalele surse de finanțare pentru investiții, într-o perioadă în care consolidarea fiscală trebuie să continue.

România ajunge la aproximativ 61% absorbție

Planul Național de Redresare și Reziliență al României are, în forma actuală, o valoare totală de 21,41 miliarde euro. Din această sumă, 13,57 miliarde euro reprezintă granturi, iar 7,84 miliarde euro sunt împrumuturi.

După autorizarea plății aferente cererii nr. 4, sumele primite de România prin PNRR vor ajunge la aproximativ 12,97 miliarde euro, inclusiv prefinanțarea. Asta înseamnă o rată de absorbție de aproximativ 61% din alocarea totală.

Cifra este importantă, dar nu închide problema. România mai are de transmis cereri de plată și de finalizat reforme și investiții până la termenele europene. Jaloanele și țintele trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, iar ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026.

Banii europeni reduc presiunile de pe buget

Ministerul Finanțelor arată că evaluarea favorabilă acoperă progrese în domenii-cheie, precum revizuirea sistemului fiscal și modernizarea procedurilor de administrare fiscală. În opinia Comitetului Economic și Financiar, nu există dovezi privind inversarea unor măsuri asociate jaloanelor și țintelor îndeplinite anterior.

Credibilitatea în fața Bruxelles-ului nu depinde doar de bifarea unor obiective noi. Depinde și de menținerea reformelor deja asumate. În final, cererea de plată 4 din PNRR nu este doar o tranșă de bani. Este un test al capacității statului de a livra reforme, de a menține ritmul și de a nu pierde finanțări într-un moment în care bugetul național are nevoie de orice sursă solidă de investiții.