CNAS își face departament de farmaco-economie. Instituția gestionează anual fonduri de 18 miliarde de euro

Președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, a anunțat trei măsuri pentru modernizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. Ele vizează evaluarea economică a medicamentelor, auditul intern și colaborarea dintre sistemul public și cel privat.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate este una dintre instituțiile-cheie ale sistemului medical. Prin CNAS trec fondurile pentru servicii medicale, medicamente compensate, programe naționale și contracte cu furnizorii de sănătate.

Farmaco-economia intră direct în structura CNAS

Consiliul de Administrație al CNAS a aprobat înființarea Departamentului de Farmaco-Economie. Noua structură va fi organizată în subordinea directă a președintelui instituției. Departamentul va include medici, farmaciști și economiști.

Decizia vine într-un moment în care costurile medicamentelor cresc. Terapiile inovatoare sunt tot mai scumpe, iar presiunea pe bugetul sănătății este tot mai mare. În acest context, rambursarea medicamentelor nu mai poate fi tratată doar ca decizie administrativă.

„Necesitatea Departamentului de Farmaco-Economie rezultă din evoluția rapidă a terapiilor inovatoare, din creșterea cheltuielilor cu medicamentele și din nevoia de a fundamenta deciziile de rambursare a medicamentelor pe dovezi științifice, rezultate clinice și criterii economice solide”, a declarat Horațiu-Remus Moldovan.

Noua structură ar trebui să ajute CNAS să decidă mai clar ce tratamente sunt finanțate. Miza este ca banii publici să fie orientați spre terapii eficiente, cu rezultate medicale dovedite. În același timp, statul trebuie să țină sub control cheltuielile.

Audit intern pentru fonduri de 18 miliarde de euro

A doua măsură este înființarea Direcției Naționale de Audit Public Intern. Noua direcție va rezulta din reorganizarea actualei structuri de audit. CNAS spune că măsura este necesară pentru o instituție care administrează anual aproximativ 18 miliarde de euro.

Auditul intern are rolul de a verifica modul în care sunt folosite fondurile. În sănătate, această funcție este esențială. Sistemul include mii de contracte, furnizori publici și privați, decontări, programe naționale și cheltuieli recurente.

„Funcția de audit trebuie să aibă capacitatea necesară pentru a evalua eficiența utilizării resurselor, pentru a identifica vulnerabilități și pentru a formula recomandări care să contribuie la îmbunătățirea continuă a activității CNAS și a caselor de asigurări de sănătate”, a spus Moldovan.

Pentru sistemul medical, eficiența nu este doar o temă contabilă. Ea se traduce în acces mai bun la tratamente, liste de așteptare mai mici și servicii finanțate mai transparent. Un audit mai puternic poate reduce și riscul de risipă.

Public și privat, în programele naționale de sănătate

A treia măsură vizează colaborarea dintre sistemul public și cel privat. CNAS a publicat în transparență decizională un proiect de ordin. Acesta introduce o formulă obiectivă pentru situațiile în care capacitatea furnizorilor publici este depășită.

Ideea este ca pacienții să poată avea acces mai rapid la servicii medicale finanțate de CNAS. Colaborarea cu furnizorii privați ar urma să fie activată pe baza unor criterii clare și verificabile.

Măsura vizează programe pentru pacienți cu afecțiuni grave. Sunt vizate domenii precum oncologia, bolile cardiovasculare, radioterapia și investigațiile de înaltă performanță, inclusiv PET-CT.

Pentru pacienți, schimbarea poate conta direct. Dacă sistemul public nu poate acoperi cererea, folosirea controlată a capacității private poate reduce întârzierile. Condiția este ca regulile să fie clare, iar decontarea să fie verificabilă. CNAS încearcă astfel să mute discuția de la volum la eficiență. Nu este suficient ca sistemul să cheltuiască mai mult. Important este ca banii să ducă la tratamente mai bine alese, controale mai bune și acces mai rapid pentru pacienți.