Banii din PNRR nu scapă de control după plată. Comisia Europeană poate verifica proiectele încă cinci ani

Proiectele și reformele finanțate prin PNRR vor rămâne sub supravegherea instituțiilor europene pentru o perioadă care poate ajunge până la cinci ani după efectuarea ultimei plăți. Acest lucru înseamnă că investițiile și reformele asumate de statul român nu vor fi considerate închise imediat după încasarea fondurilor.

Potrivit Economedia, Comisia Europeană poate continua să efectueze controale, verificări și audituri asupra proiectelor și reformelor incluse în PNRR chiar și după finalizarea plăților. Supravegherea vizează verificarea modului în care au fost utilizate fondurile europene și dacă obiectivele asumate au fost respectate. Perioada de supraveghere poate ajunge la cinci ani după efectuarea ultimei plăți realizate de Comisia Europeană către România. În cazul unor situații speciale, termenul poate fi chiar mai extins pentru anumite tipuri de operațiuni sau instrumente financiare.

Practic, închiderea unui proiect nu înseamnă automat și închiderea tuturor obligațiilor asumate de statul beneficiar. Autoritățile trebuie să păstreze documentele și să poată demonstra în orice moment că fondurile au fost folosite conform regulilor europene. Comisia Europeană poate solicita informații suplimentare și poate verifica documente, proceduri de achiziții, stadiul investițiilor sau implementarea reformelor asumate. Iar verificările nu se limitează doar la cheltuirea efectivă a banilor, ci și la respectarea angajamentelor incluse în planurile aprobate.

Reformele nu sunt îndeplinite doar prin adoptarea unei legi

Una dintre particularitățile PNRR este faptul că multe finanțări sunt legate de reforme structurale și de îndeplinirea unor jaloane. Asta înseamnă că simpla adoptare a unei măsuri legislative nu este întotdeauna suficientă. Bruxelles-ul poate urmări și modul în care reforma produce efecte concrete în practică. Acest mecanism este diferit față de alte programe europene clasice, unde accentul cade în principal pe cheltuirea fondurilor și finalizarea investițiilor fizice.

Comisia a precizat anterior că toate jaloanele și țintele asumate în planurile naționale trebuie îndeplinite până la finalul perioadei de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență.

România beneficiază de unul dintre cele mai mari programe europene de finanțare din ultimii ani. Planul național include investiții în infrastructură, energie, sănătate, educație, digitalizare și administrație publică. Datele Comisiei Europene arată că planul României are o valoare totală de aproximativ 28,5 miliarde euro și include peste 100 de fluxuri de investiții și zeci de reforme.

Toate măsurile trebuie implementate într-un calendar strict. Regulamentul european privind Mecanismul de Redresare și Reziliență prevede că obiectivele și jaloanele trebuie finalizate până în august 2026.

Există riscul recuperării unor fonduri

Monitorizarea ulterioară nu reprezintă doar o formalitate administrativă. În situațiile în care sunt identificate nereguli, nerespectarea obligațiilor sau probleme privind utilizarea banilor, Comisia Europeană poate lua măsuri suplimentare. Mecanismele europene permit verificarea respectării angajamentelor inclusiv după efectuarea plăților finale. Acest lucru înseamnă că beneficiarii și autoritățile trebuie să poată demonstra pe termen lung că reformele și investițiile și-au atins obiectivele asumate. Pentru România, miza este importantă. PNRR nu înseamnă doar bani pentru proiecte, ci și obligații care continuă mult după încasarea fondurilor. În practică, finalizarea unei investiții poate marca doar începutul unei perioade mai lungi de monitorizare și evaluare.