Statele membre cer Comisiei Europene să ia măsuri împotriva creșterii prețurilor la combustibilii fosili. Bruxelles-ul pare dispus să accepte acordare unor subvenții

Criza energetică „necesită urgent un răspuns european coordonat, bazat pe măsuri specifice și temporare”, subliniază liderii europeni într-un proiect de concluzii încă confidențial al summitului de joi și vineri de la Bruxelles.

Comisia Europeană este conștientă de dificultatea situației. Rata inflației a ajuns la 3,8% trasă în sus de scumpirea energiei. Iar pentru lunile următoare nu se întrevăd ameliorări.

„Situația noastră este destul de serioasă. Prețurile au crescut semnificativ din februarie (momentul declanșării războiului din Golful Persic – n.r.), ne apropiem de iarnă, care va fi mai grea, și nu există semne de îmbunătățire în Orientul Mijlociu. Așadar, trebuie să fim realiști și să recunoaștem că va fi o iarnă dificilă pentru unele sectoare industriale și pentru cetățeni”, a avertizat miercuri comisarul pentru Energie, Dan Jorgensen, într-o întâlnire cu presa.

La rândul său, președintele Consiliului European, António Costa, a atras atenția că „prețurile ridicate și volatile la energie pun presiune pe gospodării și companii, subminându-ne competitivitatea”.

Diviziuni între statele membre

Pe lângă bătălia pentru viitorul buget european, energia va domina negocierile din următoarele săptămâni. Toate cele 27 de state sunt de acord că sunt necesare acțiuni suplimentare față de cele puse deja pe masă de Bruxelles. Totuși, conform unor surse diplomatice, pozițiile sunt divergente.

De o parte există tabăra statelor care cer măsuri pe termen scurt. De cealaltă parte sunt statele care avertizează că intervențiile, deși necesare, nu trebuie să deraieze blocul comunitar de la obiectivul electrificării și decarbonizării. În acest din urmă grup se află Spania, alături de Portugalia și țările nordice, lidere la capitolul energiei regenerabile.

În primul grup se situează state precum Polonia, Italia și Cehia, mai dependente de combustibilii fosili. Acestea încearcă să profite de context pentru a „atenua” anumite norme de mediu aflate deja în implementare, precum Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Potrivit surselor diplomatice, în Polonia, ETS reprezintă aproximativ 25% din prețul final al energiei electrice pentru consumatori.

Decalaje uriașe de preț

Motivul divergențelor stă și în diferențele masive de preț. Producția de energie din surse regenerabile sau reactoare nucleare se dovedește mai ieftină decât cea din combustibili fosili în perioade marcate de conflicte armate. Jorgensen a explicat că în Ungaria sau Italia costul pe kilowatt-oră a ajuns la 130 de euro, în timp ce în Suedia sau Spania variază între 70 și 75 de euro.

Deși rezervele de gaze sunt neobișnuit de scăzute, comisarul european exclude eventuale probleme de aprovizionare. Totuși, pentru a contracara prețurile ridicate, Comisia Europeană propune prelungirea relaxării ajutoarelor de stat, amânarea cu un an a cerințelor de raportare a emisiilor de metan pentru importurile de petrol și gaze, și eficientizarea rafinăriilor europene.

Oficialul UE s-a arătat dispus să răspundă solicitărilor pentru termen scurt: „Se pot subvenționa combustibilii fosili dacă este necesar”. Dar a subliniat că măsura trebuie să fie „temporară și specifică”, având o dată clară de expirare.

Bugetul UE și relațiile comerciale cu China

Pe lângă energie, agenda primelor puncte ale Consiliului European include discuții despre „dezechilibrele macroeconomice globale”. Este un eufemism folosit în UE pentru a aborda reducerea deficitului comercial masiv și în creștere cu China. Tot în prima zi a summitului sunt prevăzute dezbateri aprofundate privind viitorul cadru financiar multianual 2028-2034.

Propunerea de negociere prezentată recent de Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a nemulțumit toate taberele. Statele „frugale” în frunte cu Germania o consideră insuficient de austeră. Grupul Prietenilor Coeziunii o vede prea restrictivă. Iar Comisia și Parlamentul European o critică pentru ignorarea cerințelor lor.

Obiectivul lui António Costa în această etapă nu este un acord imediat, ci trasarea liniilor directoare pentru a obține un consens bugetar până la sfârșitul anului, evitând astfel ca negocierile să fie bruiate de alegerile prezidențiale din Franța din primăvara viitoare, conform El Pais.