De ce sunt companiile românești codașe la adopția inteligenței artificiale. Doar 5,2% folosesc oficial AI-ul, însă procentul utilizatorilor din firme crește

În urmă cu o lună, opt elevi români se întorceau cu opt medalii, dintre care trei de aur, de la Olimpiada internațională de inteligență artificială din Kazahstan. Cu acest palmares, lotul național s-a clasat pe locul patru, înaintea Statelor Unite, Germaniei, Indiei, Franței sau Coreei de Sud.

Știrea, prea puțin mediatizată și prea rapid uitată, aduce în prim-plan o situație oarecum paradoxală, dar care pare să țină de „specificul național” – avem potențial și capital uman valoros, construim gigafabrici AI, deținem încă de acum doi ani o Strategie națională în domeniul inteligenței artificiale, dar suntem printre ultimii la utilizarea efectivă a inteligenței artificiale. Datele publicate de Eurostat la finalul anului trecut arătau că doar 5,12% dintre companiile din România utilizau tehnologii AI. De aproape patru ori mai puțin decât media la nivelul Uniunii Europene, care era de 19,95%.

Imaginea trebuie însă nuanțată. Un sondaj realizat anul acesta de AtlasIntel la comanda Edge Institute indică faptul că opt din zece români folosesc instrumentele AI. Iar trei sferturi (75%) dintre ei o fac săptămânal – este adevărat, în scop personal.

Doar 15% utilizează AI-ul la locul de muncă. Și asta în pofida numeroaselor cercetări și studii de caz care arată că adoptarea inteligenței artificiale în companii generează câștiguri consistente de productivitate, care se traduc în niveluri superioare de profitabilitate.

De exemplu, un studiu făcut de furnizorul european de servicii HR SD Worx în 16 țări europene, printre care și România, arată că peste două treimi (68%) dintre conaționalii care folosesc AI-ul la muncă susțin că tehnologia îi face să lucreze mai eficient. Însă doar 52% dintre aceștia beneficiaseră de sprijin din partea angajatorilor pentru a-și dezvolta competențele necesare utilizării eficiente a inteligenței artificiale.

Shadow AI, un fenomen care capătă amploare

Sunt date care creionează imaginea unei folosiri „necontrolate” a inteligenței artificiale la locul de muncă. Un fenomen asemănător cu așa-numitul „Shadow IT”, în care angajații utilizează în scopuri profesionale aplicații și servicii cloud fără aprobarea managementului și suportul departamentului IT. Fenomenul apare, de obicei, din nevoia angajaților de a lucra mai rapid și mai eficient, ocolind procedurile și aprobările interne. Dar generează riscuri pe zona de confidențialitate și securitate a datelor.

„Shadow AI” a apărut din același motiv – dorința de a obține o eficiență sporită. Însă este mult mai dinamic, pentru că instrumentele de inteligență artificială sunt la un click distanță, beneficiază de oferte gratuite generoase și oferă economii de timp imediate. Și riscurile sunt mai mari, pentru că, în plus, modelele AI pot produce date false sau analize eronate, care par credibile.

Radu Puchiu, Technology & Society Program Director la Aspen Institute Romania, apreciază că adopția „necontrolată” este o evoluție oarecum naturală. Dar susține că „problema utilizării inteligenței artificiale trebuie văzută în ansamblul ei. Dacă te uiți în capătul celălalt, la productivitate, constați că nu stăm așa de bine. Și asta deși avem uneltele necesare – soluții IT, acces la internet de mare viteză etc. Însă, dacă la locul de muncă utilizez AI-ul doar pentru ca să compun niște e-mailuri mai repede, iar în restul timpului nu-l folosesc pentru ca să devin mai productiv, nu generez plusvaloare.”

Astfel, din perspectiva sa, problema reală nu este doar nivelul scăzut al folosirii AI-ului în companii, ci zona de utilizare care poate aduce valoare adăugată mare. „Acolo este o problemă cu adevărat. Pentru că din acel procent și așa mic de utilizatori AI în scopuri profesionale, cei care folosesc tehnologiile avansate care pot să rezolve și să aducă o productivitate mai mare sunt foarte puțini.”

Costul, o problemă care se poate agrava în timp

Specialistul consideră că și reticența companiilor în adoptarea „oficială” a tehnologiilor AI are justificările sale. Și asta chiar dacă inteligența artificială poate să automatizeze și să eficientizeze procesele realizate de angajați.

„Este clar că în zona aceasta se dă o luptă disproporționată între oameni și tehnologie și, cu siguranță, unele procese vor fi înlocuite. Dar, pe de altă parte, sunt foarte multe lucruri care vin la pachet cu aceste unelte AI. În primul rând, ele costă, nu sunt gratis. Iar o companie trebuie să vadă care este raportul cost-beneficiu. Pentru că, da, pot rezolva o problemă sau mai multe, pot da afară un om, doi, trei sau zece, dar dacă devin dependent de aceste unelte și dacă costul lor crește neașteptat peste trei luni, atunci am o problemă gravă”, explică specialistul.

Provocarea costurilor este confirmată și de profesoara Alexandra Cernian, de la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București. Potrivit acesteia, numeroase companii locale au oprit adopția tehnologiilor AI la nivelul proiectelor-pilot pentru că randamentul investiției realizate nu justifica efortul financiar. „Inteligența artificială devine, la un moment dat, costisitoare din punct de vedere al resurselor, dar și al corectitudinii rezultatelor livrate”, explică Alexandra Cernian. Iar acest lucru este cauzat de faptul că firmele nu înțeleg încă foarte bine unde AI-ul poate să genereze câștiguri reale și unde are limitări.

Confuzia este amplificată de faptul că utilizarea personală a unor soluții precum ChatGPT, Copilot sau Gemini în scopuri profesionale este complet diferită de o implementare la nivel de organizație. Un astfel de demers presupune un efort amplu și costisitor pentru a optimiza și integra procesele și fluxurile organizaționale.

Ce se poate întâmpla mâine

În pofida numeroaselor studii care demonstrează câștigurile obținute, utilizarea AI în organizații este încă la început. Și asta pentru că nici angajații companiilor și nici managementul acestora nu știu încă ce să utilizeze și cum să folosească tehnologia pentru a obține rezultatele dorite, sintetizează Radu Puchiu.

În opinia sa, principala teamă a organizațiilor este dată de zona de productivitate. „Problema nu este că o companie de 50 de angajați, de exemplu, care astăzi este productivă și mâine va trebui să facă ceva ca să reducă numărul lor. Problema este că se poate naște mâine o companie de o singură persoană care să fie mai eficientă decât cea cu 50. Deci s-ar putea să nu mai fie necesar doar să reduci numărul de posturi, ci va trebui să regândești întregul business. Eu cred că avansul tehnologic va elimina de pe piață nu atât oameni, cât companii care angajează oameni. Iar aici m-aș uita cu atenție nu neapărat la ce făceau oamenii înainte și ce joburi mai au sau nu, ci efectiv la ce fac companiile și cum creează valoare într-o economie în care există AI”, concluzionează directorul Aspen Institute România.

Nu este o perspectivă foarte optimistă, iar concluzia alimentează temerile legate de inteligența artificială care reduce locurile de muncă. Mai mult de jumătate (55,5%) dintre subiecții care au participat la sondajul AtlasIntel menționat cred acest lucru. Dar doar 22% s-au declarat îngrijorați de faptul că propriul loc de muncă ar putea fi afectat de adopția AI în următorii cinci ani. S-ar putea ca nici unii dintre ei să nu aibă dreptate.