Veniturile producătorilor de medicamente au depășit 6 miliarde de lei. Primele zece companii generează peste 83% din vânzările sectorului

La începutul lunii septembrie, Dragoș Damian, CEO-ul Terapia Cluj – liderul sectorului fabricării preparatelor farmaceutice –, declara că România riscă să devină tot mai dependentă de importurile de medicamente.

Avertismentul lansat de CEO-ul de la Terapia este unul important. Dar nu mai reprezintă de mult o noutate, având în vedere că producția internă acoperă prea puțin din necesarul de produse farmaceutice. Situația critică din acest sector a fost confirmată, în mod repetat, și la nivel oficial de către autoritățile din domeniu. De exemplu, toamna trecută, fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, anunța un plan de creștere a capacității interne de producție cu 50%, care ar fi trebuit pus în aplicare în 2026-2027. „Aceste direcții ne vor permite să reducem dependența de importuri și să oferim pacienților soluții rapide și sigure”, declara la acel moment ministrul Sănătății.

Declarația venea în contextul în care importurile de medicamente pe primul semestru din 2025 ajunseseră la 3,37 miliarde de euro, cu aproape 11% mai mari față de perioada similară a anului anterior. Rezultatul a fost în linie cu evoluția din ultimii ani:

• 6,18 miliarde de euro în 2024 (+20%).
• 5,15 miliarde de euro în 2023 (+11,7%).
• 4,62 miliarde de euro în 2022 (+11,4%).

Valoarea crește, dar volumul scade

Creșterea importurilor survine în condițiile în care valoarea vânzărilor de medicamente a crescut, dar volumul a început să scadă în ultimii doi ani.

Astfel, potrivit datelor Cegedim România, valoarea totală a pieței farma locale a fost anul trecut de 37,5 miliarde de lei, mai mare cu 10,4% față de anul anterior. Volumul vânzărilor a scăzut însă cu 1%, la aproape 700 de milioane de cutii.

Cu un an înainte, piața a înregistrat din nou un avans consistent, de 13,8%, ajungând la 34,1 miliarde de lei, dar consumul de medicamente s-a redus cu 1,7%, la 710 milioane de cutii.

În anii anteriori, evoluția a fost pe plus, atât ca valoare, cât și ca volum:

• 2023: 30 de miliarde de lei (+16%) și 722 milioane de cutii (+2,4%).
• 2022: 25,7 miliarde de lei (+22%) și 705,8 milioane de cutii (+7,2%).
• 2021: 21 de miliarde de lei (+17%) și 658 de milioane de cutii (+5%).

Scăderea volumelor din 2025 și 2024, precum și diferența de creștere dintre valoarea pieței și volumele vândute din intervalul 2023-2021 indică faptul că românii au cumpărat medicamente tot mai scumpe.

Cum a evoluat sectorul producătorilor de medicamente

Pentru a avea o imagine mai clară a dinamicii pieței locale de produse farmaceutice, am apelat la datele financiare furnizate de platforma AlertăCUI.

Astfel, conform sursei citate, în 2025 activau în domeniul fabricării preparatelor farmaceutice (Cod CAEN 2120), peste 110 companii. Cifra de afaceri cumulată realizată de acestea a fost de 5,72 miliarde de lei, mai mare cu 8,5% față de 2024. Profitul net raportat a fost de 1,26 miliarde, în scădere cu aproape 18%, primul recul consemnat din 2021. Este adevărat însă că rezultatul a venit după ce în 2024 profitul înregistrase un salt de peste 62%, ajungând la un maxim de 1,53 miliarde. Dar și pe fondul unei creșteri a datoriilor totale la 2,98 miliarde (+27,7%) și a pierderilor nete la 44,2 milioane (+2,2%).

Evoluția a fost parțial similară și la nivelul primilor 10 clasați din acest sector, care au avut o cifră de afaceri cumulată de 4,78 miliarde de lei (+8,4%) și un profit net de 1,14 miliarde (-19,5%). Datoriile eșalonului superior au avansat mult mai consistent, cu 44,8%, însă pierderile au fost pe zero, pentru al patrulea an consecutiv.

Clasamentul final al primilor 10 producători de medicamente pe 2025 a fost:

• Terapia: cifră de afaceri de 1,5 miliarde de lei (+10,7%).
• Zentiva: 1,13 miliarde (+1,7%).
• Gedeon Richter Romania: 367,4 milioane (+10,8%).
• Infomed Fluids: 351 de milioane (+7,2%).
• Biofarm: 319,3 milioane (+11,3%).
• Labormed-Pharma: 303,7 milioane (+30,7%).
• Aenova Romania: 283,8 milioane (+1,3%).
• Fiterman Pharma: 179,3 milioane (+1,1%).
• Biotehnos: 173,8 milioane (+22%).
• Laropharm: 166,2 milioane (+2,3%).

Produsele farmaceutice de bază generează 1,65 miliarde de lei

Industria farma locală include și sectorul fabricării de produse farmaceutice de bază (Cod CAEN 2110). Deși reunește un număr mai redus de companii (34), contribuția sa este departe de a fi neglijabilă.

Cifra de afaceri cumulată a sectorului a fost de 1,65 miliarde de lei, în creștere cu 1,2%, dar departe de maximul de 1,8 miliarde atins în 2023. Și în acest caz profitul a înregistrat o scădere abruptă, de 28,1%, ajungând la 158,3 milioane. Sectorul a raportat însă datorii mai mici cu 24,3%, de 1 miliard de lei, dar și pierderi mai mari (+49,3%), de 9,6 milioane.

Primii 10 jucători din domeniul fabricării de produse farmaceutice de bază au avut o cifră de afaceri cumulată de 1,6 miliarde de lei (+1,4%) și un profit net de 155,8 milioane (-29%). Și la acest nivel datoriile au scăzut consistent (-26,5%), ajungând la 937,2 milioane, dar și pierderile, cu 86%, stabilindu-se la 0,66 milioane.

Top 10 pe anul trecut în acest sector a fost următorul:

• Antibiotice: cifră de afaceri de 645,2 milioane de lei (-4,4%).
• Rompharm Company: 400,3 milioane (+10,3%).
• Sindan – Pharma: 174 de milioane (+6,7%).
• Novartis Pharmaceuticals: 163,8 milioane (-1,5%).
• Pasteur Filiala Filipești: 108,1 milioane (+3,2%).
• B.Braun Pharmaceuticals: 61 de milioane (+23,1%).
• Plantextrakt: 36,8 milioane (-25,7%).
• Aesculap Prod: 19,8 milioane (-5%).
• Rompharm Company Group: 14,5 milioane (+43,2%).
• Farma Class Industry: 11,1 milioane (+8,5%).

Ce ne spun cifrele

Nivelul de polarizare este ridicat în ambele sectoare. În domeniul fabricării preparatelor farmaceutice, cifra de afaceri a primelor 10 companii a reprezentat 83,6% din rezultatul total, iar profitul – 82,5%. În cazul produselor farmaceutice de bază, nivelul de concentrare este de peste 99% pe ambii indicatori.

Evoluția financiară din 2025 demonstrează că industria autohtonă a intrat într-o zonă de creștere neprofitabilă. În domeniul preparatelor farmaceutice, veniturile totale au depășit pragul de 6 miliarde de lei. Cu toate acestea, profitul net a suferit o contracție de 18%. Aceeași evoluție se observă, mai accentuat, la producătorii de substanțe de bază – veniturile totale au avansat la 1,75 miliarde, dar profitul net s-a redus cu peste 28%.

Fenomenul confirmă comprimarea severă a marjelor de profit. Companiile au încasat mai mult, dar câștigurile s-au diminuat accelerat. Cauzele primare sunt comune: scumpirea materiilor prime importate, inflația salarială și costurile energetice ridicate. La acestea se adaugă însă o factori specifici, precum taxa de clawback, directiva europeană privind apele uzate și mecanismele greoaie de actualizare a prețurilor maximale la medicamentele compensate.

Concluzia care se prefigurează este că, în ciuda unei cifre de afaceri aparent solide, industria locală se confruntă cu marje în scădere, datorii în creștere și lichidități blocate în creanțe masive. Iar dependența de un număr mic de jucători face întregul sistem vulnerabil. Orice sincopă la nivelul primilor 3-4 producători ar putea destabiliza întreaga aprovizionare națională. Ceea ce ne-ar face și mai dependenți de importuri, iar medicamentele s-ar scumpi mai mult.

———————–

Materialul a fost realizat pe baza informațiilor furnizate de platforma AlertăCUI, care oferă servicii de acces actualizat la datele companiilor, alertare atunci când apar modificări de informații, generare de rapoarte, dezvoltare de baze de date și analiză financiară și de risc. AlertăCUI are 20 de ani de experiență în livrarea de informații corecte, la timp și relevante.