Companiile Big Tech finanțează boom-ul inteligenței artificiale. Producătorii de cipuri sunt principalii beneficiari ai valului de investiții

Aici intervine adevărata miză a poveștii. Boom-ul inteligenței artificiale nu mai este doar despre ritmul de creștere al industriei, ci despre circuitul banilor, cine investește, cine încasează și cine rămâne cu cel mai mare câștig financiar.

Furnizorii de infrastructură cloud la scară globală, cunoscuți drept „hyperscalers”, precum Amazon, Alphabet, Meta, Microsoft și Oracle, finanțează achizițiile de cipuri, construirea de centre de date și consumul de energie necesar dezvoltării AI. Producătorii de cipuri sunt primii care beneficiază de aceste cheltuieli. Ei sunt așteptați să genereze fluxuri de numerar mai mari după acoperirea propriilor costuri.

Bank of America Global Research numește acest fenomen un „transfer generațional al fluxurilor de numerar liber”.

Fluxurile de numerar se despart în direcții opuse

Fluxul de numerar liber este suma de bani pe care o companie o păstrează după acoperirea costurilor de operare și a investițiilor majore necesare dezvoltării afacerii. Graficul Bank of America evidențiază o divergență puternică între evoluția acestui indicator pentru marile companii de tehnologie și cea a producătorilor de cipuri.

Pentru grupul marilor furnizori de infrastructură cloud („hyperscalers”), fluxul de numerar liber scade în zona negativă. Scăderea vine pe măsură ce investițiile masive în AI apasă asupra finanțelor. În schimb, companiile din sectorul semiconductorilor, Nvidia, Micron, Broadcom și Applied Materials, înregistrează o creștere constantă a acestui indicator.

Acest lucru nu înseamnă că boom-ul inteligenței artificiale este mai puțin real. Înseamnă doar că momentul în care investițiile vor genera randamente este mai greu de anticipat.

Cererea de cipuri poate rămâne puternică în timp ce fluxurile de numerar ale marilor furnizori de infrastructură cloud se deteriorează. Deoarece o parte vinde infrastructura, iar cealaltă parte plătește pentru construirea ei. Bank of America a estimat că marile companii de tehnologie din grupul „Magnificent Seven” au cheltuit în acest an 234 de miliarde de dolari pe investiții de capital. În același timp, acțiunile lor au rămas practic neschimbate în 2026.

Riscul este decalajul dintre cheltuieli și venituri

Economistul-șef al Apollo, Torsten Slok, formulează întrebarea astfel: „Dar dacă randamentul acestor investiții apare mai târziu decât anticipează consensul pieței?”

Răspunsul său pornește de la două puncte de presiune. Prețurile pentru tokenuri continuă să scadă. Acest lucru înseamnă că utilizarea inteligenței artificiale poate crește fără ca veniturile generate pentru fiecare unitate de utilizare să avanseze în același ritm. Totodată, modelele chinezești câștigă teren în raport cu cele americane. Acestea sporesc presiunea asupra platformelor din SUA care încearcă să transforme adoptarea AI în venituri cu marje ridicate.

Riscul principal ține de sincronizare. Cheltuielile au loc acum. Costurile pentru cipuri, servere și centre de date se acumulează în timp. Însă veniturile și fluxurile de numerar generate de aceste investiții ar putea apărea mai târziu.

Graficul lui Slok privind utilizarea tokenurilor de către modelele chinezești comparativ cu cele americane evidențiază și mai clar această tendință.

Dintre primele 20 de modele de inteligență artificială, modelele chinezești au procesat mai multe tokenuri decât cele americane atât în luna mai, cât și în iunie. Iar diferența dintre ele s-a mărit. Utilizarea modelelor chinezești a crescut de la 46 de trilioane de tokenuri în mai la 98 de trilioane în iunie. În același timp, utilizarea modelelor americane a urcat de la 37 de trilioane la 53 de trilioane de tokenuri, potrivit Finance.yahoo.