Corecția bursei a redus activele fondurilor de pensii Pilon II cu 4% în primele nouă luni. Poate susține piața de capital randamentele așteptate?

Corecția bursei a redus activele fondurilor de pensii Pilon II cu 4% în primele nouă luni. Poate susține piața de capital randamentele așteptate?
Corecția bursei a redus activele fondurilor de pensii Pilon II cu 4% în primele nouă luni. Poate susține piața de capital randamentele așteptate? Sursa foto: Pixabay
După o serie de creșteri susținute, activele fondurilor de pensii private din Pilonul II au resimțit corecțiile recente ale Bursei de Valori București, înregistrând o scădere de 4% față de nivelul atins în luna iulie. Dincolo de acest recul, datele arată o creștere constantă a interesului administratorilor pentru companiile listate la bursa locală, temperată însă în ultimele luni.

La sfârșitul lunii septembrie, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II de pensii) aveau în administrare active de 236,8 miliarde de lei, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară.

Valoarea la finalul primelor nouă luni din acest an a fost în creștere cu 29% față de perioada similară din 2025. Dar a scăzut cu 2,7% raportat la luna precedentă și cu aproape 4% față de maximul de 246,8 miliarde de lei, cât se înregistra la finalul lunii iulie. La acel moment, câştigul net obţinut de fondurile de pensii private obligatorii ajunsese la 108,6 miliarde de lei, conform calculelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

Evoluția descendentă din august a fost explicată de către reprezentanții ASF prin „ajustarea negativă ușoară” înregistrată de Bursa de Valori București (BVB). Și Cristian Pascu, președintele APAPR, a explicat diminuarea activelor administrate de fondurile din Pilonul II prin faptul că BET, indicele de referință al BVB, a înregistrat o scădere de 6,66% în luna respectivă. Corecția de pe bursa locală a continuat în septembrie, când BET a regresat cu 7,9%, conform Goldring, încheind luna cu puțin peste 31.000 de puncte.

Mai puține titluri de stat, expunere mai mare pe bursă

Revenind la evoluția activelor fondurilor de pensii private obligatorii, datele ASF arătau că, la finalul lunii septembrie, structura principalelor investiții era următoarea:

  • titluri de stat – 64,9% (153,66 miliarde de lei), față de 63,5% la finalul primului semestru.
  • acțiuni – 27,4% (64,94 miliarde), față de 28,8%.
  • obligațiuni corporative – 3,3% (7,79 miliarde), față de 3,25%.
  • fonduri de investiții – 3,1% (7,32 miliarde), față de 3,26%.

La 30 iunie 2026, cele șapte fonduri de pensii din Pilonul II administrau active de 237,4 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 39% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025. Potrivit Raportului privind evoluția sistemului de pensii private în semestrul I 2026, realizat de ASF, cota de piață a fondurilor Pilon II în funcție de activele totale administrate era:

  • NN: 33%.
  • AZT Viitorul Tău: 21%.
  • Metropolitan Life: 14%.
  • Vital: 10%.
  • Aripi: 10%.
  • BCR: 7%.
  • BRD: 5%.

După cum subliniază raportul, „piața fondurilor de pensii administrate privat înregistrează un grad ridicat de concentrare, primele trei fonduri totalizând 68% din activele totale”. Situație identică cu cea de la finalul semestrului I de anul trecut.

Pentru a avea o imagine mai clară asupra structurii portofoliilor, am apelat la cele mai recente rapoarte publicate de primele trei clasate, respectiv cele de la finalul primului semestru.

Hidroelectrica a urcat pe locul doi în portofoliul NN

La 30 iunie, ponderea investițiilor în titluri de stat ale fondului de pensii NN era de 65,45% din active, în scădere cu aproape 5% față de maximul atins la aceeași dată în 2025 (69,31%). Expunerea pe acțiuni avansase însă la 27,35%, cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimii șase ani, ceea ce indică o orientare crescută către piața de capital. Obligațiunile corporative erau la cel mai scăzut nivel (2,26%) din intervalul menționat, maximul fiind consemnat în 2021, cu 4,07%. Fondurile înregistraseră și ele o ușoară scădere, ajungând la 3,95% (de la 4,72% în anul anterior).

Topul principalelor dețineri de acțiuni la finalul lunii iunie 2026 era următorul:

  • Banca Transilvania: 4,73% din activul total (3,72 miliarde de lei).
  • Hidroelectrica: 4,11% (3,23 miliarde).
  • OMV Petrom: 3,83% (3,01 miliarde).
  • Romgaz: 3,79% (2,98 miliarde).
  • BRD: 1,92% (1,51 miliarde).
  • Digi Communications: 1,82% (1,43 miliarde).
  • Electrica: 1,45% (1,14 miliarde).
  • Transgaz: 1,39% (1,10 miliarde).
  • MedLife: 1,04% (819,6 milioane).
  • Premier Energy: 0,88% (689 milioane).  

Raportat la anul trecut, se observă o majorare a deținerilor, singurele acțiuni care înregistraseră o scădere a ponderii fiind cele ale OMV (de la 4,05% în 2025). În perioada menționată, nucleul a fost reprezentat de Banca Transilvania, OMV Petrom și Romgaz. Hidroelectrica, intrată în portofoliu în 2024 după listarea din anul anterior, a urcat direct în topul alocărilor, devenind a doua cea mai mare deținere de acțiuni a fondului în 2026, după ce în ceilalți doi ani s-a situat pe locul trei. O mențiune specială merită Fondul Proprietatea, care a avut o pondere majoră în 2021 și 2022, dar în urma vânzării pachetului Hidroelectrica a scăzut drastic în urmă cu doi ani, pentru ca din 2025 să iasă din portofoliu.

Salt de 5% pentru investițiile în acțiuni la AZT

În cazul celui de-al doilea clasat, fondul de pensii private obligatorii AZT Viitorul Tău, alocarea pe clase de active a fost similară, dar diferită ca procente. Și aici titlurile de stat dețineau prima poziție la finalul lunii iunie, cu 64,34%, în ușoară scădere față de vârful atins anul trecut (65,79%). Acțiunile, cu 28,55%, au înregistrat un salt consistent, de peste 5%. Și obligațiunile corporative au beneficiat de o creștere a alocărilor, care au ajuns la 3,01%. Fondurile au consemnat al doilea an de scădere consecutivă, ajungând la 2,96%, cea mai mică pondere din intervalul menționat.

Topul deținerilor de acțiuni a fost:

  • Romgaz: 4,83% din activul total (2,38 miliarde).
  • Hidroelectrica: 4,81% (2,37 miliarde).
  • Banca Transilvania: 4,36% (2,15 miliarde).
  • OMV Petrom: 4,12% (2,03 miliarde).
  • BRD: 2,40% (1,18 miliarde).
  • Transgaz: 1,70% (837,6 milioane).
  • Electrica: 1,50% (738,7 milioane).
  • Med Life: 1,11% (548,1 milioane).
  • Transelectrica: 0,70% (343,6 milioane).
  • Infineon Technologies: 0,61% (299,7 milioane).

Pentru fondul AZT Viitorul Tău, Romgaz și Hidroelectrica sunt pilonii principali ai portofoliului de acțiuni, reprezentând peste 9,6% din activul total al fondului. La rândul ei, Banca Transilvania a rămas o deținere de bază, în timp ce Fondul Proprietatea a dispărut total, după ce a atins un vârf de 4,64% în 2022.

Metropolitan Life a trecut de pragul de 31% pe bursă

Tendințele evidențiate în evoluțiile NN și AZT Viitorul Tău sunt vizibile și la Metropolitan Life. Alocările pentru titlurile de stat au scăzut ușor la 62,17%, în timp ce acțiunile au ajuns la 31,26%, cu 6,19% mai mult decât la finalul semestrului I de anul trecut. Obligațiunile corporative au coborât la 5,10% (de la maximul de 7,90% din 2025), dar și alocările pentru fonduri s-au redus cu mai mult de jumătate, la 1,27% (față de 3,74% în 2025).

Topul principalelor dețineri de acțiuni la 30 iunie 2026 a fost:

  • Romgaz: 5,79% din activul total (1,93 miliarde).
  • Banca Transilvania: 4,69% (1,56 miliarde).
  • Hidroelectrica: 4,66% (1,55 miliarde).
  • OMV Petrom: 4,36% (1,46 miliarde).
  • BRD: 3,24% (1,08 miliarde).
  • Transgaz: 2% (667,2 milioane).
  • Electrica: 1,61% (536,7 milioane).
  • Med Life: 1,49% (498,3 milioane).
  • Nuclearelectrica: 1,02% (341,2 milioane).
  • Transelectrica: 0,89% (296,1 milioane).

În cazul Metropolitan Life, Romgaz a crescut semnificativ în 2026, ajungând să aibă cea mai mare pondere, după ce anul trecut se situa pe poziția a patra cu 3,69%. Banca Transilvania și OMV Petrom și-au menținut ponderi solide și constante în jurul valorii de 4,3%-4,9% pe tot parcursul celor șase ani. La fel ca în cazul celorlalte fonduri din Pilonul II analizate, participația în Fondul Proprietatea a fost redusă radical în 2024 – la 0,06%, de la un vârf de 4,73% în 2022 – și ulterior eliminată complet.

Poate susține bursa locală ritmul de creștere?

În ansamblu, datele celor mai mari trei administratori reflectă o schimbare clară de strategie în gestionarea activelor din Pilonul II – majorarea constantă a expunerii pe acțiuni. Administratorii vizează randamente superioare pe termen lung, acceptând un grad ușor mai ridicat de risc în detrimentul titlurilor de stat.

În octombrie, indicele BET a reușit să recupereze din terenul pierdut, a revenit peste pragul de 35.000 de puncte și a înregistrat o creștere lunară de aproape 13%. Este deci foarte posibil ca valoarea activelor administrate de fondurile de pensii private obligatorii să revină pe creștere. Rămâne însă de văzut dacă piața locală, care a recuperat parțial corecțiile din august-septembrie, va putea susține ritmul de creștere de 40% din până acum și va livra rezultatele așteptate pentru portofoliile fondurilor de pensii.

0 comentarii