Elveția riscă să piardă cea mai mare bancă a țării. UBS ar putea pleca din cauza regulilor financiare stricte 

Prăbușirea Credit Suisse a schimbat modul în care autoritățile elvețiene privesc riscurile din sectorul bancar. Consolidarea supravegherii financiare a devenit o prioritate, dar măsurile propuse provoacă dezacorduri politice.

Discuțiile pun în evidență o problemă mai amplă pentru Elveția. Statul trebuie să gestioneze riscurile asociate unei instituții financiare cu activități internaționale extinse, fără să afecteze atractivitatea țării pentru marile bănci.

UBS ar putea părăsi Elveția din cauza noilor reguli bancare

Parlamentarii elvețieni se confruntă cu o dilemă în elaborarea noilor reguli de capital pentru UBS, după prăbușirea Credit Suisse în 2023. Dacă regulile sunt prea stricte, cea mai mare bancă din Elveția s-ar putea muta în străinătate. Dacă sunt prea permisive, un posibil referendum ar putea prelungi incertitudinea. O comisie a camerei inferioare a Parlamentului va începe, pe 26 octombrie, dezbaterea regulilor bancare adoptate luna trecută de camera superioară a Parlamentului elvețian. Conducerea UBS a sugerat că noile reguli sunt inacceptabile.

Perspectivele adoptării unor reguli mai puțin stricte par reduse. Mai mulți investitori importanți au îndemnat UBS să părăsească Elveția în căutarea unui mediu de reglementare mai favorabil. Banca elaborează posibile planuri de rezervă, inclusiv mutarea sediului central sau fuziunea cu un alt creditor. Totuși, costul plecării sau pierderea identității elvețiene ar putea reprezenta un preț pe care administratorul de averi cu sediul la Zurich nu este dispus să îl plătească.

Parlamentul caută un compromis pentru a evita plecarea UBS

Leo Mueller, parlamentar al Partidului de Centru și membru al comisiei, a declarat că Parlamentul se află într-o situație dificilă. „Dacă relaxăm prea mult regulile, va exista un referendum. Atunci există riscul ca oamenii să spună nu este suficient, propunerea să fie respinsă și să rămânem fără nimic. Dacă suntem prea stricți, banca ar putea spune. Ei bine, Elveția a devenit acum un loc dificil pentru afaceri, vom căuta în altă parte”, a declarat acesta.

Sunt discutate diverse compromisuri, iar unii parlamentari încearcă să modereze propunerile. Totuși, opinia generală din întregul spectru politic este că orice relaxare va fi dificilă.

Amenințarea unui referendum complică negocierile

Camera superioară a decis că UBS trebuie să susțină subsidiarele sale din străinătate cu un capital de rang 1 de bază (Common Equity Tier 1 – CET1) echivalent cu 90%, față de nivelul actual de 60%, care poate fi acoperit parțial prin forme de capital mai ieftine. Guvernul a propus o cerință CET1 de 100%. UBS a declarat în repetate rânduri că dorește să rămână în Elveția și că prezența sa în această țară este benefică atât pentru bancă, cât și pentru stat. Cu toate acestea, consideră că propunerea privind nivelul CET1 de 90% este excesivă și i-ar afecta competitivitatea.

Ministrul Finanțelor, Karin Keller-Sutter, care a sugerat posibilitatea organizării unui referendum public, prin care o lege poate fi contestată dacă există suficient sprijin, dorește ca Parlamentul să aprobe obiectivul CET1 de 90%, a declarat o persoană familiarizată cu situația. Social-democrații, care susțin o cerință de capital CET1 de 100%, afirmă că vor decide dacă solicită un referendum după ce Parlamentul va lua o decizie. Aceasta nu este așteptată mai devreme de luna decembrie. Anumiți acționari susțin că regulile propuse ar putea sufoca UBS. Artisan Partners a îndemnat public banca să părăsească Elveția din cauza reglementărilor.

O nouă propunere pentru reducerea cerințelor de capital

Hans-Peter Portmann, membru al Partidului Liberal de centru-dreapta (FDP), a avansat o propunere privind o cerință de capital CET1 de 75% pentru subsidiarele străine ale UBS, combinată cu un mecanism care să consolideze capacitatea băncii de a absorbi pierderile dacă indicatorii de capital scad sub un anumit nivel.

„Va fi găsită o soluție care să permită UBS să continue să remunereze corespunzător acționarii pentru riscurile asumate și să rezerve capital pentru investiții viitoare, reducând în același timp pe cât posibil riscul de incapacitate de plată pentru populația elvețiană”, a declarat el.Alte propuneri ar putea apărea înaintea dezbaterii din plenul camerei inferioare, așteptată în decembrie.

Parlamentul ar putea menține cerințele stricte pentru UBS

Sprijinul acordat de camera superioară propunerii privind nivelul CET1 de 90% a fost mai puternic decât se anticipase. În camera inferioară, partidele de centru-stânga sunt mai bine reprezentate, iar cele de centru și centru-dreapta sunt fie divizate, fie înclinate să adopte o poziție mai fermă.

„Opinia mea personală este că această cameră inferioară ar putea ajunge la un acord privind nivelul de 90%”, a declarat parlamentarul FDP Olivier Feller, care susține acoperirea în proporție de 100% cu capital CET1 a subsidiarelor străine ale UBS, dar a precizat că poziția partidului său este încă în discuție. „Suntem o țară mică, cu o bancă mare”, a adăugat el.

Urs Saxer, profesor de drept la Universitatea din Zurich, a declarat că orice compromis va ajunge probabil aproape de propunerea privind nivelul CET1 de 90%. „UBS nu va acționa irațional. Ar fi nevoie de un motiv foarte bun pentru a pleca, iar stabilitatea și securitatea juridică oferite de Elveția nu sunt ușor de găsit în zilele noastre”, a declarat el, potrivit Reuters.