Băncile italiene amenință cu vânzarea datoriei suverane. Șeful Intesa respinge taxa de 30,5% pe profit propusă de Guvernul Meloni

Într-o declarație dură prezentată săptămâna aceasta în fața comisiei bancare a Senatului, Carlo Messina, directorul general al Intesa Sanpaolo, a acuzat guvernul premierului Giorgia Meloni că încearcă să intimideze băncile în încercarea de a găsi resurse pentru a finanța măsuri populiste înaintea alegerilor generale de anul viitor.

Guvernul Meloni a propus majorarea impozitului pe profitul băncilor la 30,5% anul viitor, de la 27,5%, pentru a atrage venituri suplimentare de aproximativ 7 miliarde de euro de la creditori la bugetul de stat până în 2029.

„Profiturile băncilor sunt adesea descrise drept răul suprem, un bancomat convenabil pe care toată lumea îl vizează”, a spus Messina. Potrivit acestuia, noile măsuri ar putea determina pe băncile italiene, prezentate drept principalul creditor al țării, să își regândească disponibilitatea de a păstra stocuri atât de mari de datorie suverană.

Messina a sugerat că anumite elemente ale modificărilor fiscale ar putea duce la reclasificarea unei părți a datoriei suverane într-o categorie cu risc mai ridicat, o schimbare care ar afecta poziția de reglementare a băncilor.

Obligațiunile reprezintă peste 15% din activele totale ale creditorilor

Până acum, băncile italiene au rezistat „presiunilor din partea organismelor internaționale de a ne reduce concentrarea în obligațiuni guvernamentale italiene”, a explicat el. Situația le-a făcut să dețină stocuri mult mai mari de datorie suverană italiană comparativ cu deținerile obișnuite ale majorității băncilor europene în obligațiunile propriilor țări.

Obligațiunile suverane italiene reprezentau peste 15% din activele totale ale creditorilor locali la începutul acestui an, potrivit datelor BCE, fapt care reflectă dimensiunea datoriei publice a Italiei, randamentele atractive și tratamentul de reglementare favorabil conform normelor UE.

„Nu ne-am plâns niciodată de pierderile semnificative de capital din portofoliul nostru rezultate din obligațiunile guvernamentale la care subscriem”, a subliniat bancherul. El a avertizat totuși că situația s-ar putea schimba dacă guvernul Meloni alege să le atribuie rolul de „răufăcători” ai economiei italiene și continuă cu noi majorări de taxe direcționate, peste cele 15 miliarde de euro impuse băncilor în ultimii doi ani.

„Practici de gestionare a datoriei întâlnite în America de Sud”

Printre modificările fiscale din buget se numără o propunere de a eșalona pe 10 ani aproximativ 20 de miliarde de euro sub formă de credite fiscale destinate contribuabililor, inclusiv băncilor, pentru reducerea facturilor fiscale în 2027. Este o decizie pe care Messina a comparat-o cu „tipul de practici de gestionare a datoriei întâlnite în America de Sud”.

El a atras atenția că amânarea unor astfel de credite fiscale, fără dobândă, ar fi tratată conform regulilor BCE ca o formă de „îngăduință” care ar putea afecta alte categorii de datorie italiană.

„Măsura ar forța o reclasificare a elementului și ar echivala practic cu o incapacitate de plată. Este o mișcare cu riscul de a declanșa un blocaj încrucișat pentru toate celelalte datorii ale statului”, a precizat Messina. Potrivit acestuia, este „incredibil” faptul că Roma expune țara la un asemenea risc „de dragul unui câștig marginal”.

Cea mai îndatorată economie din Europa

Comentariile sale apar în contextul în care Italia se pregătește să depășească Grecia și să devină cea mai îndatorată economie din Europa. Țara are în prezent un raport datorie-PIB de peste 138%.

Messina a precizat că „Greșelile comise într-un astfel de moment conjunctural ar putea pune în pericol relațiile noastre, nu doar cu băncile, ci și cu marii investitori internaționali”.

Asociația Bancară Italiană a reclamat Parlamentului la începutul acestei săptămâni că vizarea repetată a băncilor pentru majorări de taxe de către guvernul Meloni contravine „raționalității economice” și ar putea încălca inclusiv constituția Italiei.

Până acum, nemulțumirile băncilor au găsit puțină simpatie în rândul guvernului. Vicepremierul Matteo Salvini a amenințat băncile în cursul săptămânii cu cereri pentru contribuții și mai mari la bugetul de stat. Partidul său de extremă dreapta, Liga, și-a exprimat „uimirea” în legătură cu decizia băncilor de a contesta majorarea taxelor. Mesajul a fost că partidul „nu exclude propunerea unei contribuții suplimentare din partea băncilor” pe parcursul dezbaterilor bugetare din parlament.

Giorgia Meloni mizează pe un acord

Ca răspuns la criticile lui Messina, Meloni a declarat presei că și-ar fi dorit să ajungă la un „acord, așa cum s-a întâmplat în anii precedenți”. Ea a subliniat totuși că mulți italieni se confruntă cu dificultăți economice, motiv pentru care creșterea taxelor pentru sectoarele cu performanțe bune reprezintă „o chestiune de justiție”.

Confruntarea are loc într-un moment sensibil pentru guvernul Meloni, care duce o bătălie dificilă pentru realegere după patru ani de creștere economică timidă și majorări abrupte ale costurilor de trai.

Messina s-a aflat în fruntea negocierilor dintre băncile locale și ministrul de finanțe Giancarlo Giorgetti anul trecut cu privire la prevederile bugetare care au adus taxe suplimentare de 11 miliarde de euro pe o perioadă de trei ani. Bancherul a spus că acționarii Intesa au fost convinși să accepte majorările de taxe de anul trecut ca parte a unui acord „voluntar” pe trei ani prin care spera să permită Italiei să își reducă deficitul fiscal sub 3 la sută din PIB și să iasă din procedurile Uniunii Europene privind deficitul excesiv.

Directorul a adăugat însă că noua cerință fiscală adăugată peste acordul de anul trecut va fi privită de acționari ca o încălcare a promisiunii din partea Romei și a avertizat că situația ar putea afecta datoria suverană a Italiei. „Respectarea angajamentelor față de investitorii internaționali este o cerință esențială pentru modul în care ar trebui să se comporte orice guvern”, a concluzionat Carlo Messina, citat de Financial Times.