Fondurile deschise locale au atras peste 1,4 milioane de investitori. Horia Gustă: „România are nevoie de capital investit, economia are nevoie de investitori, iar investitorii au nevoie de încredere”

Creșterea numărului de investitori și a activelor administrate de fonduri este una dintre cele mai vizibile transformări ale pieței locale de asset management. Și, deși industria a trecut prin perioade de volatilitate și dese schimbări legislative și economice, a continuat să atragă capital și să diversifice produsele disponibile.

„Acum șapte ani, la prima ediție a Summitului AAF, industria fondurilor de investiții număra aproximativ 320.000 de investitori. Astăzi, vorbim despre peste 1,4 milioane de investitori în fondurile deschise locale. Dintre care 329.000 investesc în fonduri de acțiuni. Este o evoluție care arată cât de mult s-a schimbat piața, dar și relația românilor cu economisirea și investițiile”, a declarat Horia Gustă, președintele AAF, în deschiderea Summitului Administratorilor de Fonduri din România (AAF), eveniment dedicat industriei și profesioniștilor din asset management.

Potrivit acestuia, provocările au evoluat odată cu dezvoltarea pieței. Astăzi, prioritară este transformarea economisirii și investițiilor într-un comportament firesc, lunar, la nivelul întregii societăți.

„România are nevoie de capital investit, economia are nevoie de investitori, iar investitorii au nevoie de încredere. La intersecția acestor trei nevoi se află industria noastră. Rolul administratorilor de fonduri nu este doar să gestioneze active, ci și să contribuie la finanțarea economiei, la dezvoltarea companiilor și la creșterea bunăstării oamenilor”, a subliniat Horia Gustă.

Aproape 15% dintre români dețin criptoactive

Unul dintre cele mai puternice semnale de alarmă a vizat amploarea investițiilor în criptoactive. Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF, a prezentat estimări potrivit cărora aproape 15% din populația României deține astfel de active, evaluate la aproximativ 12 miliarde de euro. Ponderea deținătorilor ar putea urca spre 27-28% în 2030. „Estimăm că populația României deține criptoactive în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro, o sumă semnificativă, mai ales dacă o raportăm la cele 81 de miliarde de lei reprezentând activele pieței fondurilor de investiții”, a precizat Avrămescu.

Reprezentantul ASF a atras atenția și asupra faptului că România nu are desemnată o autoritate națională competentă pentru supravegherea acestui sector, ceea ce duce la o lipsă de protecție a investitorilor. Avrămescu a mai spus că mirajul câștigurilor peste noapte poate eroda încrederea în piața financiară, o piață construită în ultimele trei decenii prin eforturile instituțiilor, administratorilor și a celorlalți participanți la piață.

„Cele mai performante cinci fonduri din România au înregistrat, în ultimul an, randamente cuprinse între 67% și 73%. Iar pe un orizont de trei ani, randamentele au ajuns la 165-187%. Dar trebuie să înțelegem că performanțele trecute nu garantează câștigurile viitoare. Evoluțiile recente de la BVB reprezintă, pentru o parte dintre investitori, un adevărat experiment despre cum este să pierzi la bursă. (…) Tocmai de aceea, educația financiară și protecția investitorilor trebuie să rămână priorități. Avem nevoie de o piață mai matură, mai transparentă și mai bine reglementată, în care oamenii să investească informat, nu atrași exclusiv de promisiunea unor câștiguri rapide”, a declarat Gabriel-Ioan Avrămescu.

Corecțiile bursiere sunt necesare

Consolidarea industriei, diversificarea produselor de investiții și maturizarea comportamentului investitorilor au fost primele subiecte abordate la Summitul din acest an.

„Este un fenomen extrem de periculos să fii într-o piață care doar crește. După ani la rând de randamente pozitive, investitorii încep să considere că această evoluție este normală. Și că, dacă piața a crescut anul trecut cu 15% sau 20%, va păstra ritmul și pe mai departe. Oamenii au tendința să gândească pe termen scurt și să extrapoleze performanțele recente, fără să mai ia în calcul riscurile. În realitate, volatilitatea și turbulențele sunt parte firească a funcționării piețelor financiare. Corecțiile nu sunt doar normale, ci și extrem de sănătoase. Este important însă să înțeleagă că investițiile presupun disciplină, răbdare și acceptarea riscului, nu doar așteptarea unor câștiguri rapide”, a declarat Mihai Purcărea, președinte și director general BRD Asset Management. Potrivit acestuia, procesul de consolidare a industriei va favoriza atât achizițiile, ca instrument de dezvoltare accelerată, cât și apariția unor administratori independenți, specializați în produse inovatoare și de nișă.

La rândul său, Dan Dascăl, director general BT Asset Management, consideră că piața investițiilor are încă un potențial considerabil de dezvoltare: „Din perspectiva reacției la volatilitate, putem identifica trei categorii de investitori. Prima este formată din cei nou intrați, care se sperie atunci când piețele scad și au tendința să își retragă banii, uneori în cele mai nepotrivite momente. A doua categorie sunt investitorii experimentați, care înțeleg fluctuațiile pieței și valorifică oportunități de cumpărare. A treia categorie este cea a investitorilor care economisesc și investesc regulat, care nu încearcă să anticipeze, ci își construiesc portofoliile cu disciplină și consecvență. Aceasta este categoria de investitori pe care trebuie să o dezvoltăm, prin educație financiară, comunicare constantă și produse adaptate nevoilor și profilului de risc al fiecăruia.”

Tendințe globale vizibile și la nivel local

Tendințele globale ale industriei fondurilor de investiții au repezentat una dintre temele centrale ale Summitului AAF din acest an.

„Vedem o dezvoltare accelerată a platformelor online și a planurilor de investiții recurente în ETF-uri, o tendință care a schimbat deja comportamentul investitorilor din Europa de Vest și care va continua să se extindă și în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România. Există însă un paradox important: încrederea investitorilor în propriile decizii nu este întotdeauna susținută de cunoștințele lor financiare”, a declarat Daniil Navarnov, Chief Growth and Transformation Officer, International Partner Networks Division.

La rândul său, Kamil Mikołajczak, Sales Manager CEE, Franklin Templeton, a analizat experiența Poloniei, unde industria fondurilor tradiționale a rămas orientată preponderent către instrumente cu venit fix, în timp ce o parte dintre investitorii tineri s-au îndreptat spre ETF-uri și platforme digitale. În opinia sa, România poate profita de această experiență. „România are oportunitatea de a recupera mai rapid decalajele față de piețele dezvoltate și, în același timp, de a evita unele dintre greșelile făcute în regiune. Aici vedem un interes tot mai mare pentru fondurile de acțiuni, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv”, a explicat Mikołajczak.

István Al-Hilal, CFA, Head of CEE, Fidelity International, a evidențiat potențialul pieței românești în comparație cu economiile mai dezvoltate din Europa Centrală și de Est. „Când mă gândesc la România, primul lucru care îmi vine în minte este potențialul de dezvoltare și cred că România poate avea o evoluție foarte dinamică în următorii ani. Totuși, nu trebuie să presupunem că digitalizarea va schimba peste noapte întreaga industrie. (…) Din experiența piețelor Europei Centrale și de Est, marile transformări ale industriei au fost susținute de două elemente esențiale: educația financiară și un cadru legislativ care încurajează economisirea și investițiile pe termen lung”, a explicat Al-Hilal.

Românii se tem de incertitudine și privesc bogăția cu suspiciune

Invitatul special al Summitului din acest an a fost rectorul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Daniel David, care a prezentat o analiză dimensiunea psihologică a investițiilor.

Potrivit acestuia, deși românii au potențial intelectual și creativ comparabil cu al altor națiuni, au și o combinație de factori psihoculturali care limitează capacitatea de a economisi, de a investi și de a construi prosperitate pe termen lung. Daniel David a apreciat că românii au o aversiune mare față de incertitudine, de aici și preferința pentru păstrarea banilor în numerar, depozite sau titluri de stat, în detrimentul investițiilor cu risc mai ridicat, dar și cu potențial mai mare de câștig.

„Românii au o problemă majoră în relația cu incertitudinea. Percepem imprevizibilul mai degrabă ca pe un pericol decât ca pe o oportunitate, ceea ce explică și reticența față de investițiile care presupun volatilitate și risc. Paradoxal însă, deși ne temem de risc, ne dorim câștiguri rapide. În ultimii ani, am trecut de la o societate dispusă să facă sacrificii în prezent pentru un viitor mai bun la una care își dorește beneficii imediate. Vrem să trăim bine acum, vrem câștiguri mari și rapide și avem tot mai puțină răbdare să construim pentru viitor”, a explicat rectorul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Maturizarea comportamentului financiar, un element-cheie

Concluzia Summitului AAF din acest an a fost aceea că succesul următorilor ani nu va fi măsurat exclusiv prin numărul de conturi noi sau prin activele administrate, ci și prin capacitatea investitorilor de a economisi consecvent, de a înțelege riscul și de a-și păstra obiectivele pe termen lung. Industria trebuie să răspundă simultan așteptărilor unei generații care dorește acces imediat, nevoilor celor care caută consultanță personalizată și provocărilor unei societăți care îmbătrânește.

Consolidarea administratorilor, diversificarea fondurilor și ETF-urilor, distribuția digitală, educația financiară și un cadru de reglementare predictibil sunt direcții complementare, nu soluții alternative. Pentru România, oportunitatea este ca extinderea accesului la investiții să fie însoțită de maturizarea comportamentului financiar, astfel încât economisirea lunară să devină o practică obișnuită, iar capitalul acumulat să susțină atât obiectivele individuale, cât și dezvoltarea economiei.