HoReCa cere 10 măsuri viitorului Guvern. FPIOR estimează 25.000 de joburi noi în doi ani

Cele mai urgente solicitări ale reprezentanților horeca sunt reducerea TVA aplicate domeniului la loc la 9%, relansarea și creșterea valorii voucherelor de vacanță și introducerea unor garanții de stat pentru creditele contractate de companii.

Printre alte măsuri se mai numără, oferirea unor posibilități de finanțare cu o dobândă subvenționată de stat, dar și opțiunea garantării creditelor pentru dezvoltare, contractate de companiile din domeniu.

FPIOR cere 36 de luni pentru datoriile fiscale

Pachetul include reeșalonarea pe 36 de luni a datoriilor acumulate la stat. Statul și-ar recupera astfel restanțele și ar continua să încaseze taxele curente.

Patronatele cer facilități pentru profitul reinvestit și măsuri care să reducă povara costurilor cu energia. Pe listă intră și programe de calificare și reconversie profesională. Firmele vor și o taxare mai mică a salariilor reduse, pentru a putea păstra angajații români.

O altă propunere este simplificarea autorizării. FPIOR vrea o singură autorizație gestionată de stat, în locul procedurilor care îi țin pe antreprenori în mai multe instituții.

Pachetul se încheie cu un pact fiscal. Patronatele cer predictibilitate și un preaviz real înaintea schimbărilor de taxe. Regulile fiscale majore ar trebui să rămână stabile cel puțin doi ani.

25.000 de angajați au dispărut într-un an

Călin Cozma, președintele executiv al FPIOR, spune că HoReCa a pierdut aproximativ 25.000 de angajați într-un singur an. Federația estimează că un lucrător generează aproximativ 300.000 de lei cifră de afaceri anuală.

Calculul duce la 7,5 miliarde de lei pentru cele 25.000 de locuri de muncă dispărute. Patronatele estimează că pachetul propus ar putea crea din nou 25.000 de joburi în următorii doi ani.

Situația este dificilă și în turism. Cozma spune că numărul turiștilor de pe litoral a scăzut cu aproximativ 30%. Fără măsuri urgente, industria ar putea ajunge la 40.000 de lucrători mai puțin.

FPIOR a analizat și situația a aproximativ 580 de antreprenori. Potrivit federației, 30% au concediat personal, iar o pondere similară și-a închis activitatea.

Voucherele de vacanță ar trebui relansate la o valoare de 1.600-2.000 de lei, susține patronatul. FPIOR vrea ca și angajații din mediul privat să poată beneficia de ele.

Călin Cozma a dat ca exemple Germania și Austria, unde cheltuielile pentru concediile petrecute în țară pot beneficia de facilități fiscale. În opinia sa, un asemenea sistem ar putea aduce în economie mai mulți bani decât actualul mecanism al voucherelor.

„Nu cerem pomeni”

Marius Bănică, vicepreședinte FPIOR și președinte HoReCa Oltenia spune că firmele nu mai reușesc să reinvestească în ritmul necesar. Prioritatea a devenit plata taxelor și a salariilor. „Nu cerem pomeni, ci să reîntoarcem banii în economie”, a spus el.

Bănică avertizează că toate scumpirile ajung, în final, în prețurile plătite de clienți. „Mulți închid pentru că nu mai pot face față cheltuielilor. Eu am reorganizat programul și numărul de angajați ca să pot plăti taxele și salariile. Este o reorganizare, nu o dezvoltare”, a explicat el.

El indică Germania drept exemplu pentru revenirea la o cotă redusă de TVA în ospitalitate. FPIOR reclamă și lipsa unui minister dedicat, deși domeniul ar contribui cu aproximativ 6,1% la PIB.

Corina Macri, vicepreședintă FPIOR și președintă a HORETIM, descrie actuala perioadă ca fiind mai grea decât pandemia. În opinia sa, costurile cu energia sunt printre cele mai apăsătoare.

Macri apreciază că firmele au ajuns să aleagă între scumpiri și reducerea produsului oferit. „N-ai cum altfel decât să scazi porțiile ca să păstrezi prețurile. Vii cu produse mai mici, altfel trebuie să crești prețurile”, a explicat ea.

FPIOR spune că operatorii sunt dispuși să plătească inclusiv cursuri de reconversie. În paralel, patronatele vor o taxare mai mică pentru salariile reduse, astfel încât firmele să poată păstra mai mulți angajați români.

„Dacă aceste măsuri se vor lua, după calculele noaste, vom putea să revenim cu forța de muncă undeva în jurul a 220.000-235.000 de angajați, veți găsi prețuri mai mici în restaurante, iar bugetul statului va avea încasări mai mari”, a susținut Călin Cozma, președintele executiv al FPIOR.

Federația vrea să ducă pachetul la masa viitorului Guvern și cere să participe direct la negocieri. Mesajul FPIOR este că fără schimbări fiscale și administrative, industria va continua să taie investiții, personal și servicii.