Cât încasează Guvernul din dividendele de la companiile de stat. Trei societăți achită 57% din nota de plată

Economistul Ionuț Dumitru, consilier al prim-ministrului Ilie Bolojan, declara recent că, pentru stat, este mai bine să dețină „80-85% dintr-o companie mult mai valoroasă”, decât să aibă „100% dintr-o companie care irosește resurse”. Declarația a venit în contextul planului Guvernului de a lista pachete minoritare din acțiunile avute la mai multe societăți.

O companie „mai valoroasă” pentru stat este și una care distribuie dividende mai mari. Un element deloc de neglijat, în condițiile în care, conform Ministerului Finanțelor, anul acesta veniturile din dividende ar trebui să ajungă la aproximativ 8,04 miliarde de lei. O valoare în creștere cu aproape 23% față de 2025, când suma adunată la buget a fost de 6,5 miliarde. Asta deși ținta propusă de minister fusese tot de 8 miliarde.

Statul cere distribuirea a 90% din profit

Pentru a atinge în 2026 obiectivul pe care l-a ratat anul trecut, Guvernul și-a mandatat reprezentanții în adunările generale ale acționarilor (AGA) sau în consiliile de administrație (CA) să susțină și aprobe distribuirea a cel puțin 90% din profit sub formă de dividende.

Nu este o metodă nouă. „Practica” datează din 2017, când Guvernul Grindeanu le-a cerut reprezentanților săi din AGA și CA să acționeze similar. Anterior, companiile respectau prevederile Ordonanței Guvernului nr. 64/2001, care stabilea o distribuție a 50% din profit către acționari sub formă de dividende.

Repartizarea a peste 90% din profit scade drastic resursele pentru investiții ale entităților vizate. Este vorba de societăți și companii naționale, societăți cu capital integral sau majoritar de stat, precum și de regii autonome. Iar statul are în vedere menținerea acestei măsuri cel puțin până în 2028. „La estimarea veniturilor bugetare pentru perioada 2025-2028 s-a avut în vedere menţinerea repartizării anuale a unei cote de minimum 90% din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat”, se arată într-un raport publicat de Ministerul Finanțelor la începutul anului trecut.

Este adevărat, legea prevede posibilitatea solicitării unor derogări. Aprobarea lor trebuie să vină de la Guvern și să fie avizată de Ministerul Finanțelor. Companii precum Nuclearelectrica sau Transgaz au beneficiat în anii trecuți de astfel de excepții. Motivul – susținerea unor programe investiționale importante. Anul acesta este posibil ca pe listă să figureze mai multe companii.

Cine plătește cea mai mare parte

Principalii plătitori de dividende – către stat, dar nu numai – sunt companiile care fac parte din BET. Indicele de referință al pieței de capital locale include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată a BVB.

De departe, cel mai mare aport valoric sub formă de dividende vine din partea Hidroelectrica (H2O). Compania în care statul deține 80,05% din acțiuni, a încheiat 2025 cu un profit net de 3,37 miliarde de lei. Deși este mai mic cu 18% față de 2024, H2O a anunțat că va distribui 3,3 miliarde ca dividende. Valoarea dividendului propus este de 7,348 lei per acțiune. Cea mai mare companie listată la BVB a anunțat că vrea să distribuie și un dividend special, de încă un miliard de lei, „reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare”. În acest caz, valoarea dividendului brut este de 2,223 lei per acțiune. Statul ar urma să încaseze numai din prima distribuție circa 2,64 miliarde de lei. Cu ceea ce mai rezultă și din a doua, suma urcă spre 3,44 miliarde.

Al doilea plătitor, ca valoare, este OMV Petrom (SNP), unde statul are o participație de 20,69%. Compania a anunțat că își menține obiectivul de a-și crește dividendul de bază pe acțiune cu 5%-10% pe an până în 2030. Directoratul OMV Petrom a propus un dividend în valoarea brută de 0,0578 lei/acțiune pentru anul financiar 2025. Și în acest caz este vorba de alocarea „de bază”, de 0,0466 lei/acțiune (+5% față de 2024) și de un dividend special, de 0,0112 lei/acțiune (-44%, comparativ cu 2024). Per total, suma pe care o are de încasat statul este de aproximativ 745,4 milioane de lei.

Hidroelectrica achită peste 42%

Poziția a treia pe podiumul valorii distribuției de dividende îi revine Romgaz (SNG), unde statul are 70,01% din acțiuni. Cel mai mare producător de gaze din România a înregistrat un profit de 3,34 miliarde de lei în 2025 și a anunțat distribuirea de dividende de 592,7 milioane. La acestea se adaugă o repartizare suplimentară de 13,1 milioane, din rezultatul reportat. Din valoarea totală, circa 424,1 milioane ar trebui să ajungă la buget.

Practic, doar trei companii vor plăti statului dividende în valoare de 4,6 miliarde de lei. Adică peste 57% din suma pe care Guvernul și-a propus să o încaseze în 2026. Cu precizarea că, din valoarea totală, mai mult de 43% este achitată de Hidroelectrica. Companie pe care premierul Ilie Bolojan a criticat-o recent pentru faptul că „a preferat să facă profituri” în loc de investiții.

La buget vor contribui însă și alte companii de pe piața principală, nu doar din BET. Clasamentul, în ordinea valorii, se prezintă astfel:

• Transgaz (TGN), unde statul are o participație de 58,50%, va plăti 234,7 milioane.
• Electrica (EL), cu 49,78% dintre acțiuni deținute de stat, va achita circa 49,7 milioane.
• CONPET (COTE), 58,71% participație a statului – 27,25 milioane.
• Oil Terminal (OIL), 87,75% participație a statului – 17,98 milioane.

Antibiotice (ATB), inclusă și ea în BET, este un caz special. Compania, la care participația statului este de 53,01%, a propus, printr-un Memorandum întocmit de Ministerul Sănătății, două scenarii pentru repartizarea profitului net din 2025. Primul, în cazul în care memorandumul este aprobat, prevede alocarea a 50% sub formă de dividende. În acest caz, la buget ar ajunge puțin peste 7 milioane de lei. Dacă nu este aprobat, și se aplică regula de 90%, valoarea urcă la 12,7 milioane de lei.

Cine nu s-a decis încă

Dacă tragem linie, obținem un total de aproximativ 4,9 miliarde de lei. Ceea ce reprezintă aproape două treimi (61,4%) din ținta anunțată de Ministerul Finanțelor.

Suma ar trebui completată de restul companiilor unde statul are participații. Cum este cazul Nuclearelectrica (82,49%), care ar trebui să contribuie cu circa 973,1 milioane de lei. Dar acționarii au respins în Adunarea Generală Ordinară distribuția profitului. În cazul IAR Brașov (IARV, 64,89%), de unde ar fi trebuit încasate 28,7 milioane, acționarii au respins plata dividendelor. La Transelectrica (TEL, 58,68% ) propunerea de dividend (0,48 lei/acțiune) a fost respinsă de acționari. Dacă ar fi fost aprobată, suma care ar fi revenit la buget ar fi fost de 20,6 milioane.

În cazul Fondului Proprietatea (FP, 11,57%), administratorul Franklin Templeton a propus să nu fie plătite dividende. Asta deși a avut un profit net de 450 milioane. Motivele invocate sunt incertitudinile legate de dividendele pe care urmează să le încaseze de la companiile din portofoliu, dar și sumele pe care ar trebui să le plătească pentru majorarea de capital la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța. Unde, pentru participația de 20%, trebuie să achite 56 de milioane de lei. Mai este posibilă și o majorare de capital la Compania Națională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) care va necesita alți bani. Asta dacă nu cumva statul își va menține planul de a răscumpăra pachetul de 20% al FP.

Pe listă mai figurează și alte nume, cu contribuții mai mici. Dar care sunt la fel de expuse riscului de decapitalizare. În plus, unii analiști consideră că dividendele mari cresc artificial prețul acțiunilor pe BVB pe termen scurt. Fenomen care riscă să creeze o o bulă a supraevaluării, ce s-ar putea sparge când companiile vor rămâne fără bani de dezvoltare.