Pîslaru: România recuperează 350,7 mil. euro din Cererea 3 din PNRR, dar pierde 458,7 mil. Ce arată nota de plată pentru jaloanele ratate

La prima vedere, suma recuperată poate părea o veste bună. În realitate, tabloul este mai amestecat. România a salvat o parte din bani, dar a plătit scump pentru reforme întârziate, incomplete sau prost executate.

Cererea nr. 3 din PNRR a fost depusă pe 15 decembrie 2023. Comisia Europeană a făcut o evaluare preliminară pozitivă în octombrie 2024. Apoi, în mai 2025, o parte din bani a fost suspendată. România a trimis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025.

România a salvat o parte din bani, dar nu tot

Potrivit lui Pîslaru, aceasta a fost una dintre cele mai dificile cereri de plată ale României. După negocieri și clarificări tehnice, statul a recuperat 350,7 milioane de euro din sumele suspendate inițial. Totuși, patru jaloane importante au rămas nerezolvate corespunzător.

Aici stă problema reală. Nu mai vorbim despre o simplă întârziere administrativă. Vorbim despre bani care nu mai intră, pentru că reformele nu au convins Bruxelles-ul nici după perioada de corectare.

Imaginea de ansamblu este clară și din etapele anterioare. În martie 2025, MIPE anunța că România va încasa aproximativ 1,3 miliarde de euro din Cererea 3. O parte consistentă a rămas însă blocată tocmai din cauza jaloanelor restante.

Unde s-au recuperat bani și unde s-au pierdut

Cea mai mare recuperare a venit din dosarul pensiilor speciale. Din 231 milioane de euro suspendate inițial, România a recuperat 166 milioane de euro. Ministrul a spus că Legea nr. 24/2026 a permis îndeplinirea cerințelor pentru acest jalon.

Un alt dosar important a fost AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Acolo, România a recuperat 132 milioane de euro. Mesajul este simplu: unde a existat presiune reală și mișcare administrativă, o parte din bani a putut fi salvată.

Pierderile mari au rămas însă în zona companiilor de stat. La jalonul privind companiile de stat din energie, România pierde 180 milioane de euro și recuperează doar 48 milioane. La companiile de stat din transporturi, pierde 15,4 milioane și recuperează 4,5 milioane.

Aici se vede și nota de plată politică a PNRR. Bruxellesul a sancționat exact zonele unde selecțiile, numirile și guvernanța corporativă au rămas vulnerabile. Cu alte cuvinte, banii s-au blocat acolo unde statul a mimat reforma mai mult decât a făcut-o.

Ce spune această decizie despre PNRR

Decizia finală pe Cererea 3 arată că PNRR nu mai este doar o listă de proiecte și promisiuni. Este un mecanism dur, în care fiecare jalon prost executat se transformă în bani pierduți. România a reușit să reducă pierderea, dar nu a reușit să o elimine.

Mai este și o altă concluzie. Zonele cele mai sensibile nu au fost investițiile clasice, ci reformele de structură. Tocmai acolo, în guvernanța companiilor de stat și în curățarea numirilor politice, statul român a lăsat cei mai mulți bani pe masă.

Cererea 3 rămâne astfel un exemplu destul de clar. România poate recupera bani când se mișcă repede și apasă politic pe dosarele grele. Dar, când reformele sunt amânate ani la rând, Bruxellesul nu mai plătește pe încredere.