Analiză ING: România are un potențial ridicat de creștere economică. Deficitul bugetar s-ar putea reduce la 5,1% în 2027 

România a recuperat o parte considerabilă a decalajului economic față de Europa Occidentală, însă progresele nu au fost uniforme. Într-o analiză publicată pe platforma ING Think, Marieke Blom și Valentin Tătaru examinează perspectivele de dezvoltare ale țării și principalele obstacole.

Economia traversează o perioadă dificilă, marcată de inflație ridicată, creștere modestă și necesitatea reducerii deficitului bugetar. Cu toate acestea, 49% dintre români privesc viitorul cu speranță, comparativ cu 43% dintre europeni. Totodată, 24% anticipează îmbunătățirea nivelului de trai, față de media europeană de 18%.

România a recuperat o parte importantă din decalajul față de Uniunea Europeană

Economia românească a înregistrat una dintre cele mai puternice evoluții de recuperare a decalajelor din Europa în ultimele două decenii. Potrivit analizei ING, PIB-ul pe locuitor, ajustat la puterea de cumpărare, a crescut de la sub 30% din media Uniunii Europene la aproape 80%. Productivitatea muncii aproape s-a triplat între 2000 și 2024, România înregistrând cea mai rapidă creștere de pe continent. Integrarea europeană, investițiile străine și participarea la lanțurile internaționale de producție au contribuit la această evoluție.

Diferențele dintre regiuni rămân însă considerabile. București-Ilfov ocupă locul al șaptelea în Europa după PIB-ul pe locuitor, ajustat la puterea de cumpărare. Indicatorul reprezintă 188% din media europeană, potrivit datelor Eurostat citate de ING. Regiunea depășește inclusiv zone precum Olanda de Nord, Budapesta și Varșovia. În schimb, numeroase județe continuă să înregistreze niveluri de dezvoltare mult mai reduse. Economiștii subliniază că principala provocare este extinderea progresului economic dincolo de regiunile deja dezvoltate.

Forța de muncă și diaspora oferă oportunități de dezvoltare

Resursele umane reprezintă unul dintre avantajele României, dar există și diferențe importante față de celelalte state europene. În 2024, aproximativ 31% dintre studenții români urmau programe universitare din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM). La nivelul Uniunii Europene, media era de 27%.

România ocupa și locul al unsprezecelea la nivel mondial în clasamentul competențelor de limba engleză din 2025. În schimb, numai aproximativ 23% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani aveau studii superioare. Analiza ING evidențiază și potențialul diasporei, estimată la aproximativ cinci milioane de români în 2025. Experiența profesională, capitalul și relațiile internaționale ale celor plecați ar putea contribui la dezvoltarea economiei.

O altă oportunitate privește participarea populației la piața muncii. Rata ocupării persoanelor între 20 și 64 de ani era de aproximativ 69% în România, față de 76% în UE. În cazul femeilor, procentul se situa sub 60%. Potrivit economiștilor ING, creșterea ocupării ar putea limita efectele economice ale îmbătrânirii populației.

Resursele energetice și sectorul tehnologic pot susține economia

România beneficiază de o poziție favorabilă în sectorul energetic european. Dependența de importurile de energie era de aproximativ 30% în 2024, aproape jumătate din media Uniunii Europene. Țara noastră dispune de producție internă de petrol și gaze, hidroenergie și capacități nucleare. Există, de asemenea, posibilități importante de dezvoltare a energiei eoliene și solare.

În 2025, România a fost cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Proiectul Neptun Deep, cu resurse estimate la 100 de miliarde de metri cubi, ar urma să înceapă producția în 2027. Marieke Blom și Valentin Tătaru atrag însă atenția că resursele energetice nu garantează automat competitivitatea. Sunt necesare investiții în transportul energiei electrice, distribuție, stocare și interconectarea rețelelor.

Sectorul digital reprezintă o altă oportunitate importantă. Potrivit raportului Comisiei Europene privind Deceniul Digital 2026, rețelele de fibră optică ajung la 96,3% dintre gospodăriile românești, comparativ cu 74,1% în UE. Totuși, numai 31,8% dintre români dețin competențe digitale de bază. Inteligența artificială este utilizată de 5,2% dintre întreprinderi, față de 20% la nivel european. Adoptarea tehnologiei avansează, utilizarea inteligenței artificiale crescând cu aproape 70% într-un an. În paralel, peste 375 de milioane de euro din fonduri europene au fost alocate proiectelor din industria semiconductorilor.

Investițiile în infrastructură ar putea reduce diferențele regionale

Poziția geografică oferă României avantaje comerciale importante, prin accesul la Marea Neagră și Dunăre. Conexiunile cu Europa Centrală, Balcanii și Ucraina pot susține dezvoltarea transporturilor și a comerțului. Infrastructura insuficient dezvoltată a limitat însă valorificarea acestor oportunități. Analiza ING arată că investițiile recente încep să îmbunătățească legăturile dintre regiuni.

România dispune de peste 1.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres deschise circulației. Alți aproximativ 1.000 de kilometri sunt în construcție, iar 300 de kilometri se află în proceduri de licitație. Fondurile europene finanțează o parte importantă a programului de investiții publice. Dezvoltarea drumurilor, căilor ferate și porturilor ar putea reduce costurile logistice și facilita atragerea companiilor în regiunile mai puțin dezvoltate.

Potrivit analizei ING, realizată de Marieke Blom și Valentin Tătaru, România ar putea urma exemplul Poloniei în recuperarea decalajelor economice. Spania oferă, de asemenea, un model privind valorificarea infrastructurii și a resurselor naturale pentru dezvoltare.

ING estimează reducerea deficitului bugetar la 5,1% în 2027

Perspectivele de creștere depind și de stabilizarea finanțelor publice. Marieke Blom și Valentin Tătaru estimează că deficitul bugetar al României s-ar putea reduce de la 9,3% din PIB în 2024 la 5,1% în 2027. Procesul de consolidare fiscală contribuie la stagnarea economică actuală, dar ar putea reduce vulnerabilitățile pe termen lung. Riscul unei retrogradări a ratingului de credit persistă, deși analiza ING indică faptul că perioada de vulnerabilitate maximă a fost depășită.

Datoria publică ar urma să ajungă la 63% din PIB în 2027, potrivit estimărilor ING. În același timp, veniturile fiscale reprezintă aproximativ 29% din PIB, comparativ cu media europeană de 40%. Îmbunătățirea colectării taxelor ar putea crea spațiu suplimentar pentru finanțarea investițiilor.

Accesul la finanțare și încrederea investitorilor pot accelera dezvoltarea

Există oportunități și în sectorul privat. În 2025, datoria gospodăriilor reprezenta numai 12% din PIB, față de aproape 50% în UE. Îndatorarea companiilor se situa la 27% din PIB, comparativ cu aproximativ 70% în numeroase economii europene. Economiștii ING consideră că accesul mai bun la credite, capital privat și investiții străine ar putea accelera dezvoltarea. Totuși, încrederea rămâne esențială. Companiile care anticipează perspective nefavorabile sunt mai puțin dispuse să investească, iar românii plecați în străinătate pot deveni reticenți în privința revenirii.

În relația cu Uniunea Europeană, 53% dintre români au o imagine pozitivă despre blocul comunitar. Aproximativ trei sferturi consideră UE o sursă de stabilitate și apreciază beneficiile aderării.

Marieke Blom și Valentin Tătaru susțin că România poate contribui la soluționarea unor probleme economice europene. Resursele energetice, specialiștii și infrastructura digitală răspund unor nevoi importante ale continentului. Principalul obstacol nu îl reprezintă lipsa resurselor sau a capitalului, ci capacitatea de a le transforma în rezultate economice durabile, potrivit ING.