Noua lege a salarizării aduce modificări importante. Salarii mai mari pentru profesori, grile noi, sporuri tăiate și premii de performanță

Concret, printre altele, proiectul elimină 87 de sporuri din 151. Adică peste jumătate. „Nu eliminăm drepturi esențiale. Curățăm un sistem care a fost încărcat ani la rând cu excepții și formule greu de justificat”, a spus Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii.

Pentru primari, viceprimari și conducerea administrațiilor locale implicate în proiecte europene, sporul poate ajunge la 20% din indemnizație. În același timp, proiectul păstrează și alte sporuri:

• spor de 10% pentru control financiar preventiv;
• spor de noapte de 25% ;
• spor de 75% pentru ore suplimentare
• 100% pentru activitatea desfășurată în weekend și sărbători legale.

Cum vor fi calculate salariile bugetarilor

Salariile bugetarilor ar urma să fie calculate prin înmulțirea unor coeficienți, diferiți pentru fiecare funcție, cu o sumă de referință stabilită anual prin legea bugetului. Grila va avea 12 praguri. Potrivit oficialului, salariile nu vor scădea după aplicarea noilor prevederi.

Proiectul noii legi a salarizării unitare este una dintre reformele importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Actul normativ propune reorganizarea completă a sistemului de salarizare din sectorul public, cu noi reguli privind ierarhia funcțiilor, grilele salariale, sporurile, evaluarea performanței și transparența veniturilor.

Potrivit scenariului pe care se fundamentează proiectul, bugetul alocat salariilor din sectorul public ar urma să crească de la aproximativ 166 miliarde lei la 174 miliarde lei. Creșterea reprezintă un efort financiar suplimentar de circa 8 miliarde lei.

Unde se înregistrează cele mai mari creșteri salariale:

• Cercetători științifici: +45% salariu de bază; +31% salariu lunar brut.
• Profesori cu studii superioare: +17% salariu de bază;
• Muzeografi: +31% salariu de bază; +16% salariu lunar brut;
• Asistenți sociali: +40%;
• Debutanți: creșteri considerate „substanțiale”.
• Profesori universitari: salariul de bază median ar urma să crească de la 14.040 lei la 16.400 lei.

Pe de altă parte. salariile judecătorilor au ajuns, prin hotărâri judecătorești și asimilări, cu mult peste nivelurile prevăzute în grilă. Trecerea la noul sistem ar însemna, teoretic, o scădere mediană de 16% a salariului brut lunar. În practică veniturile actuale vor fi menținute prin plata unor compensații individuale.

În această variantă, aproximativ 53% dintre angajații din sectorul public ar urma să beneficieze de majorări salariale.

Ce schimbări aduce noua lege

Noua lege aduce modificări cu privire la structura salarială. Astfel, legea stabilește o structură unică formată din 12 grade salariale, fiecare având intervale de coeficienți între 1 și 8. Totodată, proiectul introduce explicit regula potrivit căreia raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public va fi de maximum 1 la 8. Reforma urmărește, astfel, reducerea dezechilibrelor salariale și construirea unei ierarhii unice pentru întreg sistemul public.

Modificări vor și și la capitolul funcțiilor. Astfel, toate funcțiile din sectorul public vor fi evaluate și încadrate într-o ierarhie unică, pe baza unei metodologii naționale coordonate de Ministerul Muncii. Reforma vizează inclusiv administrația publică locală și urmărește eliminarea diferențelor mari dintre instituții și categorii profesionale, potrivit Digi24.

Vechimea în muncă rămâne un criteriu de salarizare, însă sistemul este reorganizat în șase trepte: sub 3 ani, 3-5 ani, 5-10 ani, 10-15 ani, 15-20 ani și peste 20 de ani. Creșterile salariale aferente fiecărei trepte descresc progresiv, de la 7,5% pentru intervalele inferioare până la 2,5% pentru cele superioare.

De asemenea, tot potrivit noii legi, statul va acorda premii de performanță de până la 20% pentru angajații model. Premiile pot fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile de execuție și 30% dintre funcțiile de conducere dintr-o instituție, cu o valoare cuprinsă între 10% și 20% din salariul de bază, pe perioade de 3, 6 sau 12 luni. Fondul total alocat acestor premii este limitat la 4% din fondul de salarii al instituției. În primul an de aplicare, măsura va viza personalul didactic, personalul didactic auxiliar și angajații ANAF.

Când va intra în vigoare noua lege a salarizării

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a confirmat că noua lege a salarizării va fi aplicată integral începând cu 1 ianuarie 2027, fără etapizare și fără derogări pentru categorii profesionale specifice. Reforma se bazează pe trei principii. Este vorba despre protejarea veniturilor, disciplina bugetară și aplicarea unitară și previzibilă a sistemului.

De menționat ar fi faptul că adoptarea legii salarizării este jalon în PNRR și are ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026. Dacă Parlamentul nu o adoptă la timp, România pierde 700 de milioane de euro.