OCDE avertizează: Prelungirea blocadei din Strâmtoarea Ormuz va forța unele economii să intre în recesiune. Ce țări sunt cele mai expuse riscului

Cel mai pesimist scenariu luat în considerare de OCDE este ca războiul din Iran să continue și Strâmtoarea Hormuz să fie blocată până în 2027. În acest caz, previziunile organizației sunt că PIB-ul global va avea o creștere de doar 2,1% în 2026. Procentul va scădea la 1,8% în 2027.

Această valoare poate părea acceptabilă pentru multe economii mature, care se confruntă cu creșteri și mai mici. Dar este în mod clar sub „norma” secolului XXI. În ultimele două decenii, activitatea economică globală a înregistrat constant creșteri de peste 3%. Excepțiile au fost criza financiară din 2008-2009 și pandemia din 2020.

Scenariul de bază al OCDE este unul ceva mai temperat. Acesta pornește de la premisa că prețurile la energie ar putea scădea de la mijlocul acestui an. Lucru care s-ar putea întâmpla doar dacă se va anunța un acord de pace solid. În acest caz, impactul estimat este mult mai blând. Creșterea PIB-ului global va fi de 2,8% în 2026 și de 3,1% în 2027.

O negociere eșuată ar ștergeînsă  două puncte procentuale din PIB-ul global în doi ani. Este echivalentul a puțin peste 2.000 de miliarde de euro. Sau, altfel spus, o sumă mai mare decât toate bunurile și serviciile produse de Spania într-un an ar dispărea.

Imposibilitatea de a face predicții fiabile, având în vedere mediul geopolitic în continuă schimbare, împinge instituțiile și serviciile de analiză să includă diverse scenarii în studiile lor. Cuvintele „incert” sau „incertitudine” apar de 140 de ori în cele 297 de pagini ale raportului OECD.

Care sunt țările cele mai expuse riscului de recesiune

Indiferent de scenariu, însă, impactul va fi inegal repartizat, estimează OECD. Organizația indică în special două victime majore: Asia și țările din Golful Persic. Asia este expusă din cauza dependenței sale de energia produsă în Orientul Mijlociu. Țările din Orientul Mijlociu sunt afectate pentru că principala lor sursă de venit, petrolul brut, este blocată de închiderea Strâmtorii Ormuz. În plus, au de plată și facturi de miliarde de dolari pentru repararea infrastructurii lor energetice.

Aceasta nu înseamnă că restul statelor vor fi imune la impact. „Inflația mai mare, penuriile, condițiile financiare mai stricte și încrederea mai scăzută ar putea, de asemenea, să slăbească semnificativ creșterea economică în Europa și America de Nord”, avertizează OCDE.

Nici China nu este scutită. Creșterea sa economică este estimată la 4,5% în acest an și de3% anul viitor. Sub rata anuală de 5% și departe de media de 6,8% pentru perioada 2013-2019.

Și inteligența artificială va fi afectată

Efectele vor fi dăunătoare mai ales pentru „economiile în curs de dezvoltare care importă materii prime. Acestea sunt cele mai puțin capabile să atragă resurse limitate sau să protejeze gospodăriile și întreprinderile de crize”, arată raportul OCDE. Este vorba, cu precădere, de țările fără rezerve de gaze sau petrol, care nu au nici resursele necesare pentru a lansa pachete de scutiri fiscale.

Raportul descrie un potențial cerc vicios în care războiul ar alimenta inflația. Fapt care ar determina băncile centrale să majoreze ratele dobânzilor. Iar economia reală ar suporta în cele din urmă greul consecințelor. „Investițiile de afaceri ar fi afectate de costul mai mare al capitalului și de cererea slabă, scăzând cu aproximativ 5% în a doua jumătate a anului 2027 față de scenariul perturbării temporare”, spun specialiștii organizației.

Nici inteligența artificială, marea speranță pentru o productivitate îmbunătățită, nu ar scăpa de lovitură. Creșterea costurilor energiei ar majora costurile de înființare a centrelor de date. De asemenea, ar limita oferta de hardware critic utilizat în sistemele de inteligență artificială, avertizează OCDE.

Fenomenul este agravat de o lipsă de materii prime precum heliul, esențial pentru fabricarea celor mai avansate microcipuri. „Aceste efecte ar putea reduce și mai mult capacitatea și stimulentul de a investi în inteligență artificială. Și ar putea duce la o creștere semnificativ mai slabă în economiile determinate în prezent de investițiile și producția legate de AI”, se mai arată în document, potrivit elpais.