Planul lui Donald Trump pentru mineralele critice stârnește rezerve. G7 ezită, iar industria minieră este împărțită

Discuțiile vin într-un moment în care Occidentul încearcă să reducă dependența de China. Beijingul domină producția globală de minerale folosite în tehnologie, apărare și industrie. Washingtonul vrea acorduri rapide, inclusiv cu Japonia și Uniunea Europeană. Europa cere însă mai multă analiză și un sistem mai transparent.

Un plan dificil pentru aliații occidentali

Efortul administrației Trump de a stimula producția de minerale critice prin reglementarea prețurilor se lovește de scepticismul aliaților din G7 și de o industrie minieră divizată. Negocierile pentru un bloc comercial occidental se împiedică de preocupări legate de costul și guvernanța planului.

Propus pentru prima dată de vicepreședintele american JD Vance în februarie, blocul comercial urmărește să ajute Occidentul să reducă dependența de China. China a devenit cel mai mare producător mondial de minerale prin operarea în pierdere și prin reducerea prețurilor pentru materiile prime folosite la semiconductori, servere, echipamente militare și numeroase alte produse.

Prețurile scăzute afectează companiile occidentale

Prețurile artificial scăzute pentru cobalt, litiu, nichel și alte minerale au făcut mai dificilă concurența pentru rivalii minieri occidentali. Situația a frânat dezvoltarea de proiecte noi și a împins unele companii în afara pieței, o tactică folosită în mod repetat de Beijing și în alte industrii.

Blocul comercial, în forma imaginată, ar analiza sprijinirea prețurilor, standarde de piață, subvenții sau achiziții garantate, pentru a încuraja și susține financiar producția în mai multe țări. Măsurile ar putea fi aplicate prin „tarife ajustabile pentru menținerea integrității prețurilor”, a declarat Vance la momentul respectiv. În prezent, multe minerale de nișă, critice pentru tehnologie și apărare, sunt tranzacționate direct între părți, cu transparență minimă. Prețurile sunt legate de cele din China, care stabilește de facto piața globală prin producția dominantă.

Europa respinge modelul de preț propus de Washington

De la anunțul lui Vance, membrii G7 au respins în negocieri private propunerile reprezentantului american pentru comerț, Jamieson Greer. Aliații s-au răcit și față de ideea ca blocul să se bazeze pe un mecanism de prețuri derivat dintr-un model de inteligență artificială al Pentagonului.

Principalele preocupări vizează cine ar plăti o primă pentru minerale, cât de departe pe lanțul de aprovizionare ar trebui să ajungă subvențiile și cum ar funcționa guvernanța, potrivit oficialilor europeni. Industria minieră americană este împărțită în privința măsurilor pe care Greer ar trebui să le ceară aliaților. Dezacordul reiese clar din peste 230 de observații publice trimise biroului lui Greer de mineri, rafinatori și clienții lor.

Piețele mineralelor pot fi influențate ani la rând

Preocupările aliaților și ale companiilor arată complexitatea reinventării modului în care mineralele sunt cumpărate și vândute. Totuși, forma finală a blocului comercial, dacă va exista, ar putea influența piețele mineralelor pentru anii următori. „Este un lucru foarte greu de făcut și mă bucur că nu sunt eu cea care îl face”, a precizat Ashley Zumwalt-Forbes, investitoare în minerale, care a condus portofoliul pentru baterii și minerale critice al Departamentului Energiei din SUA în timpul fostului președinte Joe Biden. Tema va fi un punct-cheie de discuție la reuniunea G7 din Franța. Țările occidentale se confruntă cu sarcina dificilă de a construi simultan un lanț de aprovizionare, de la mină până la produsul final, pentru a se diversifica față de China.

Propunerea americană ajunge la Casa Albă

Proiectul de propunere al SUA, realizat cu ajutorul unui program de prețuri bazat pe inteligență artificială, creat de Agenția pentru Proiecte de Cercetare Avansată în Domeniul Apărării a Pentagonului, DARPA, a fost transmis Casei Albe și Consiliului Național de Securitate. Reprezentanții americani sunt așteptați să îi informeze pe aliații din G7 despre conținutul planului la reuniunea următoare, potrivit unui oficial american. Oficialii europeni și cei din industrie au spus că vor să studieze impactul sprijinirii prețurilor pe termen mediu și lung, înainte de a accepta acorduri rapide. Poziția intră în contradicție cu ritmul mai accelerat dorit de americani.

Franța și Canada vor o formulă condusă de G7

Administrația Trump este, în același timp, reticentă față de ideea susținută de Franța privind un secretariat administrativ permanent în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie sau al OCDE. Structura ar urma să monitorizeze inițiativele G7 privind mineralele critice pe măsură ce președințiile se schimbă, au adăugat sursele.

Situația este complicată și de faptul că Franța, care deține președinția G7, și Canada vor dezvoltarea unui bloc comercial condus de G7. Statele Unite vor să evite negocierile multilaterale și să încheie rapid acorduri bilaterale concrete, pe care să le extindă ulterior. Presiunea Washingtonului pentru o abordare bilaterală pare să indice o schimbare de strategie față de planul prezentat de Vance la începutul anului.

SUA preferă acorduri bilaterale rapide

„Ceea ce încercăm să facem este să luăm unele dintre aceste abordări și să le transformăm într-un acord”, le-a spus Greer reporterilor la începutul lunii iunie, la reuniunea ministerială a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică de la Paris. Statele Unite vor folosi sprijinirea prețurilor „pentru a proteja producția de minerale critice și produse derivate. … Vrem să o introducem treptat. … Dacă alte țări vor să ni se alăture în acest demers, sunt binevenite”, a afirmat Greer.

Washingtonul urmărește să prezinte Japoniei și Uniunii Europene, înainte de finalul lunii iunie, o propunere pentru acorduri bilaterale obligatorii. Propunerea ar fi primul pas concret construit pe planurile de acțiune anunțate la începutul anului, unul cu Japonia și altul cu UE.

Primele acorduri ar putea viza până la zece minerale

Primul acord obligatoriu ar putea acoperi între cinci și zece minerale. Mineralele analizate includ pământuri rare grele, antimoniu, grafit și tungsten, toate vizate de interdicții sau restricții de export impuse de China.

Administrația Trump urmărește să stabilească prețurile prin programul Open Price Exploration for National Security, OPEN, al Departamentului Apărării din SUA. Programul pentru metale bazat pe inteligență artificială a fost creat de DARPA și urmărește să calculeze cât ar trebui să coste un metal atunci când sunt incluse costurile cu forța de muncă, procesarea și alți factori, dar este eliminată presupusa manipulare a pieței de către China.

Aliații europeni se opun până acum ideii de a folosi un sistem de prețuri bazat pe inteligență artificială dezvoltat de Washington. Motivul ține de îngrijorarea că SUA ar avea prea multă influență asupra prețurilor din bloc.

Europa cere indici mai transparenți

O altă persoană a adăugat că europenii vor un set larg de instrumente și „guvernanță agilă” privind modul optim de folosire a acestor măsuri pentru fiecare mineral și lanț valoric. „Pentru Europa, ar fi mai bine să existe un indice de preț bazat pe tranzacții reale de pe piața europeană. Întrebarea este dacă putem face aceste mecanisme opace de stabilire a prețurilor mai transparente, mai orientate spre piață și mai puțin vulnerabile la manipulare”, a declarat pentru Reuters Nicola Beer, responsabilă de finanțarea mineralelor la Banca Europeană de Investiții, controlată de UE. „Diferite părți ale lanțurilor de aprovizionare și produse din diverse sectoare sunt modelate de mecanisme de preț foarte diferite, ceea ce sporește complexitatea.”

Ca posibilă alternativă la OPEN, o agenție finanțată de UE, numită EIT RawMaterials, lucrează cu platforma digitală Metalshub pentru a crea indici în afara prețurilor conduse de guvernul chinez. Scopul este să ofere investitorilor străini semnale mai clare privind profitabilitatea.