Politica Fed scade cererea de aur din partea fondurilor ETF. China a achiziționat 23 de tone în doar trei luni

Politica Fed scade cererea de aur din partea fondurilor ETF. China a achiziționat 23 de tone în doar trei luni Politica Fed afectează cererea de aur din partea fondurilor ETF. China a achiziționat 23 de tone în doar trei luni
Prețul aurului se confruntă cu noi obstacole pe piața internațională. Politica monetară strictă a Fed reduce atractivitatea metalului prețios. Din acest motiv, investitorii retrag masiv capitalul din fondurile de tip ETF.

Experții de la Morgan Stanley consideră că marșul ambițios al aurului către valoarea de 5.200 de dolari per uncie se confruntă cu obstacole din cauza Rezervei Federale (Fed). Totuși, relaxarea geopolitică și achizițiile solide ale băncilor centrale oferă un sprijin structural puternic.

Banca de investiții își menține o perspectivă pozitivă pentru a doua jumătate a anului 2026. Dar analiștii avertizează că atingerea țintei de 5.200 de dolari va deveni din ce în ce mai dificilă. Realizarea obiectivului necesită o creștere rapidă a cumpărărilor prin fondurile ETF pe aur. Cererea din partea acestor fonduri rămâne însă sensibilă la deciziile Fed, randamentele reale și evoluția dolarului.

Politica Fed versus detensionarea din Orientul Mijlociu

Rezerva Federală din Statele Unite reprezintă principalul blocaj pe termen scurt pentru evoluția prețului aurului. Așteptările pieței privind majorarea ratelor dobânzilor au crescut destul de mult în ultima perioadă. Iar acest fapt sporește costul de oportunitate pentru deținerea aurului, un activ fără randament propriu.

Economiștii băncii estimează că Fed va menține dobânzile neschimbate pe parcursul anului 2026. Potrivit analiștilor, Rezerva Federală ignoră în prezent riscurile de scădere de pe piața muncii. Așteptările privind dobânzile mari au crescut randamentele reale ale obligațiunilor americane pe zece ani. Acest fenomen a declanșat recent ieșiri nete de capital din fondurile ETF de aur.

În schimb, semnele de temperare a tensiunilor din Orientul Mijlociu oferă un sprijin neașteptat. Istoric, aurul a avut mari dificultăți în timpul crizelor energetice recente. Prețurile ridicate la energie au generat presiuni inflaționiste severe pe plan global. Din acest motiv, băncile centrale din țările importatoare de petrol, precum cea din Turcia, au vândut rezerve de aur. Ele au încercat astfel să își protejeze balanțele fiscale naționale.

O detensionare geopolitică durabilă va reduce prețul petrolului. Acest fapt va oferi băncilor centrale un spațiu vital de respirație monetară. Astfel, va scădea presiunea de a vinde din rezervele de aur.

China conduce în clasamentul achizițiilor

Scăderea interesului investitorilor de retail și a fondurilor ETF este compensată de cererea băncilor centrale. Acest sector oficial oferă un suport structural solid pentru prețul metalului galben.

Banca Populară a Chinei conduce în clasamentul achizițiilor din acest an – a cumpărat 23 de tone de aur între martie și mai 2026. Spre deosebire de doar 19 tone, cât achiziționase în cele 12 luni anterioare.

Majorările de dobândă afectează prețul aurului, dar datele istorice arată o imagine mai nuanțată. Morgan Stanley subliniază că metalul prețios a înregistrat un câștig mediu de 0,84% după majorările Fed. Procentul se aplică la o lună după o creștere de 25 de puncte de bază. Ciclurile din iunie 2006, decembrie 2018 și martie 2023 arată evoluții interesante. Aurul a crescut în perioadele de înăsprire monetară, când dobânzile mari au generat temeri legate de creșterea economică sau stresul din sistemul bancar, conform investing.com.

0 comentarii