Programul „Femeia Antreprenor” finanțează 1.000 de afaceri. De ce sprijinul nu este doar simbolic

La prima vedere, un program dedicat femeilor antreprenor poate părea o politică de nișă. În realitate, subiectul este mai larg. Vorbim despre capital, firme mici, locuri de muncă, leadership și despre o parte importantă din economia românească.

Programul are o alocare de aproximativ 200 de milioane de lei. Ținta estimată este de 1.000 de beneficiare. În 2024, apelul a atras 6.818 firme deținute de femei, care au cerut finanțări de până la 200.000 de lei.

Asta arată un lucru simplu. Cererea este mult mai mare decât bugetul disponibil. Femeile antreprenoare nu lipsesc din economie. Problema este cât capital, cât sprijin și câtă infrastructură de creștere au la dispoziție.

Sprijin sau tratament special?

Discuția despre finanțarea dedicată femeilor antreprenoare poate fi incomodă. Unii o văd ca pe o corecție necesară. Alții o privesc ca pe o formă de tratament special. Adevărul economic este mai nuanțat.

Anca Bidian, fondatoarea Kiwi Finance, vine cu un contrapunct util. „Nu cred că femeile au nevoie de o susținere specială ca să reușească, de multe ori chiar cred că sunt mult mai puternice, intuitive și determinate spre succes.”

Această idee este importantă pentru că mută discuția din zona vulnerabilității. În fapt, femeile de afaceri nu trebuie tratate ca o categorie slabă. Ele trebuie tratate ca o resursă economică activă.

Tocmai de aceea, programul „Femeia Antreprenor” nu ar trebui citit ca un ajutor pentru neputință. Mai corect, el poate fi văzut ca investiție într-o zonă care există deja, dar care are nevoie de acces mai bun la capital.

România are deja femei în business

România nu pornește de la zero. Un raport bazat pe date Eurostat arată că aproape 38% dintre antreprenorii din România sunt femei. Media Uniunii Europene este de 34,4%.

Această cifră schimbă perspectiva. Nu vorbim despre o minoritate invizibilă în economie, care ar avea nevoie de ajutor pentru a crește. Vorbim despre aproape 4 din 10 antreprenori.

Dacă un segment atât de mare are nevoie de capital, mentorat și predictibilitate, sprijinul nu mai este doar social. Devine politică economică.

O firmă condusă de o femeie nu creează locuri de muncă feminine sau masculine. Creează locuri de muncă. Plătește taxe. Investește. Cumpără servicii și produse din piață.

Femeile contribuie deja cu miliarde

Patronatul European al Femeilor de Afaceri a prezentat un index care cuantifică impactul economic al femeilor. Contribuția fiscală a femeilor în economia românească a ajuns la 509 miliarde de lei în perioada 2022-2024. Echivalentul indicat este de 24,8% din PIB.

Andreea Negru, președinta PEFA, a explicat miza acestui index. „Indexul Antreprenoriatului și Leadershipului Feminin arată potențialul pe care femeile îl au în economia românească.”

Datele arată și o pierdere. România pierde anual echivalentul a 1,6% din PIB prin subutilizarea potențialului economic al femeilor. Asta înseamnă bani care nu se transformă în producție, salarii și taxe.

În acest context, programul nu mai pare o cheltuială decorativă. Pare o încercare de a recupera valoare economică.

Nu competența lipsește, ci accesul

Cristina Chiriac, președinta CONAF, vede problema în termeni de potențial și încredere. Ea indică faptul că un sfert dintre companiile din România sunt fondate sau conduse de femei. Iar decalajul trebuie abordat prin educație, mentorat și politici publice bazate pe date.

„Un procent care vorbește despre potențial și despre nevoia de încredere”, spune ea. Practic, aici este problema: nu lipsesc femeile capabile. Lipsește, de multe ori, sistemul care să le acorde un sprijin.

Accesul la finanțare este doar o parte din ecuație. Contează și rețelele de business. Contează consultanța. Mai contează și felul în care statul administrează programele. O antreprenoare nu are nevoie doar de bani pentru un utilaj. Are nevoie de o piață stabilă, reguli clare, clienți și timp ca investiția să producă.

Programul public vine după o așteptare lungă

Programul „Femeia Antreprenor” nu este la primul an de promisiuni. În 2024, apelul a atras mii de firme. Evaluarea a început, dar nu a putut fi finalizată din cauza lipsei finanțării.

Acum, programul a intrat în etapa acordurilor de finanțare. Beneficiarele admise trebuie să semneze electronic documentele și să le reîncarce în platformă. Termenul de transmitere este de maximum 20 de zile.

Pentru firme, această etapă contează. O finanțare anunțată, dar blocată, nu ajută cash-flow-ul. Nu cumpără echipamente, nu plătește oameni și nu deschide piețe.

De aceea, continuitatea administrativă este esențială. Un program bun, dar intermitent, produce încredere slabă. Firmele au nevoie să știe că statul nu se răzgândește la jumătatea drumului.

Grantul nu înlocuiește piața

Finanțarea de până la 200.000 de lei poate fi importantă pentru o firmă mică. Poate plăti utilaje, digitalizare, dotări, dezvoltare sau extindere. Dar nu transformă automat o idee într-o afacere solidă.

Grantul este combustibil. Nu este motorul. Motorul rămâne antreprenorul, clientul, produsul și capacitatea firmei de a vinde. Aici apare riscul oricărui program public. Dacă banii sunt tratați ca premii, efectul se termină repede. Dacă sunt tratați ca investiție, pot construi capacitate.

„Femeia Antreprenor” trebuie să finanțeze firme care pot crește. Altfel, programul devine o listă de contracte, nu un instrument de dezvoltare.

Există și sprijin privat

Statul nu este singurul actor care încearcă să susțină antreprenoriatul feminin. ING Bank România și Visa au derulat programul She’s Next, în parteneriat cu Impact Hub Bucharest. Modelul a mers dincolo de grant.

Programul include mentorat, coaching și acces la comunitate. Antreprenoarele finaliste beneficiază de sesiuni personalizate, axate pe dezvoltarea afacerilor. Aceasta este partea pe care multe programe publice o tratează prea puțin.

Visa a lansat She’s Next la nivel global în 2019. Programul a inclus granturi și coaching pentru antreprenoare. Mesajul este clar: banii ajută, dar nu sunt suficienți. Pentru o firmă mică, un mentor bun poate valora aproape cât finanțarea. Te ajută să nu cheltui prost. Te obligă să gândești modelul de business, nu doar lista de achiziții.

De ce sprijinul trebuie să fie economic, nu sentimental

Un program pentru femei antreprenoare nu trebuie vândut prin emoție. Trebuie vândut prin efect economic. Firmele conduse de femei contribuie la PIB, la taxe și la ocupare.

Dacă România are aproape 38% femei antreprenoare, atunci orice blocaj al acestui segment este un blocaj economic. Nu doar o nedreptate socială. O parte mare din piață rămâne sub potențial.

Sprijinul trebuie să fie pragmatic. Bani pentru investiții. Mentorat pentru scalare. Digitalizare. Acces la piețe. Reguli stabile și proceduri simple. Fără aceste elemente, finanțarea devine doar un episod. Cu ele, poate deveni multiplicator.

Femeile de afaceri nu sunt o categorie decorativă

În economie, există încă tentația de a trata antreprenoriatul feminin ca pe un capitol de imagine. O gală, un premiu, o campanie. Toate pot avea rolul lor. Dar miza nu este simbolică.

Cristina Chiriac a vorbit despre recunoaștere și încredere. Andreea Negru a venit cu cifre de impact fiscal. Anca Bidian a respins ideea că femeile ar avea nevoie de tratament special ca să reușească. Puse împreună, cele trei perspective dau o concluzie mai matură. Femeile de afaceri nu trebuie sprijinite pentru că ar fi slabe. Trebuie sprijinite pentru că produc valoare și pot produce mai mult.

Aceasta este diferența dintre politica de imagine și politica economică. Prima dă bine în comunicat. A doua schimbă firme, locuri de muncă și venituri.

Ce ar trebui să urmeze după bani

Un program de finanțare ar trebui să fie începutul, nu finalul. După semnarea acordurilor, urmează implementarea. Acolo se vede diferența dintre proiect scris bine și afacere care crește.

Firmele trebuie să cumpere corect, să respecte termenele și să își gestioneze cash-flow-ul. Unele costuri pot fi neeligibile. TVA-ul poate pune presiune. Aportul propriu trebuie calculat realist.

Statul trebuie să urmărească efectele, nu doar să închidă dosare. Câte locuri de muncă apar? Câte firme cresc cifra de afaceri? Și, mai ales, câte intră pe piețe noi? Acestea sunt întrebările corecte.

Dacă programul nu măsoară impactul, rămâne doar o cheltuială. Dacă îl măsoară, poate deveni un instrument repetabil.

Antreprenoriatul feminin are nevoie de scară

România are multe femei antreprenoare. Întrebarea este câte firme conduse de femei trec de nivelul de supraviețuire. Acolo se joacă adevărata economie.

O firmă mică este importantă. Dar o firmă care scalează creează mai multe locuri de muncă. Investește mai mult. Plătește mai multe taxe. Poate exporta. Programul „Femeia Antreprenor” poate ajuta la acest pas. Dar numai dacă finanțarea ajunge la companii care au strategie, piață și capacitate de implementare.

Nu este suficient să fie multe beneficiare. Trebuie să existe rezultate. Altfel, economia nu simte programul.

Un program bun trebuie să producă independență

Scopul unui program public nu ar trebui să fie dependența de următorul grant. Scopul este ca firma să devină mai puternică după finanțare. Să vândă mai mult, să angajeze și să investească din resurse proprii.

De aceea, sprijinul pentru femeile antreprenoare trebuie construit cu grijă. Grantul trebuie legat de performanță. Mentoratul trebuie legat de obiective. Evaluarea trebuie să urmărească efectul real.

Dacă programul reușește, cele 200 de milioane de lei nu rămân doar o alocare bugetară. Devin capital pus în mișcare. Devin utilaje, servicii, tehnologie și salarii. În final, întrebarea „au nevoie femeile de ajutor?” este prea simplă. Întrebarea corectă este alta: câți bani pierde România dacă nu transformă potențialul femeilor antreprenoare în firme mai solide?