Rata inflației va înregistra o scădere semnificativă în trimestrul al treilea. Care sunt estimările băncii centrale

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat, care exclude prețurile administrate, volatile, tutunul și alcoolul, și-a întrerupt tendința lent descendentă. Astfel, aceasta a urcat la 8,5% în mai, de la 8,2% în martie. Creșterea vine ca urmare a influențelor venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și din creșterea cursului de schimb leu/euro și a dinamicii prețurilor unor importuri. Inclusiv în condițiile nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

Rata anuală a inflației, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE), s-a mărit în mai 2026. Astfel, procentul a crescut la 9,7%, de la 9,0% în martie 2026. Rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,4% în mai 2026, de la 8,5% în martie 2026. Aceasta este calculată pe baza IAPC a crescut la 8,4% în mai 2026, de la 7,6% în martie 2026.

Banca centrală avertizează asupra riscurilor la adresa economiei

BNR avertizează că perspectivele economiei și evoluția inflației pe termen mediu rămân afectate de numeroși factori de risc. Printre cei mai importanți se numără conflictul din Orientul Mijlociu și volatilitatea pieței mondiale a energiei. Cele două evoluții pot deduce puterea de cumpărare a populației și pot afecta încrederea consumatorilor. Totodată, pot pune presiune asupra activității și profitabilității companiilor. Totodată, aceste evoluții pot influența ritmul de creștere al economiilor europene și mondiale, nivelul inflației și percepția investitorilor asupra regiunii. Acest lucru s-ar putea traduce prin costuri mai ridicate de finanțare.

În acest context, banca centrală consideră că utilizarea integrală a fondurilor europene, în special a celor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este importantă pentru limitarea efectelor măsurilor de consolidare fiscală și ale tensiunilor geopolitice. Totodată, aceste resurse sunt importante pentru continuarea reformelor structurale și accelerarea investițiilor necesare tranziției energetice. BNR arată că evoluțiile economice vor depinde și de deciziile de politică monetară ale Banca Centrală Europeană și Federal Reserve. De asemenea, depinde și de măsurile adoptate de băncile centrale din regiune.

În ședința din 8 iulie, Consiliul de administrație al BNR a decis să păstreze neschimbată rata dobânzii de politică monetară, la 6,50% pe an. Instituția a menținut și dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard), la 7,50% pe an, precum și dobânda la facilitatea de depozit. Aceasta este de 5,50% pe an.

De asemenea, banca centrală a hotărât să nu modifice nivelul rezervelor minime obligatorii aplicate pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Inflația ar urma să încetinească în trimestrul al treilea

Potrivit evaluărilor actuale ale băncii centrale, rata anuală a inflației ar urma să se reducă ușor în luna iunie. Totodată, va consemna o scădere substanțială în trimestrul al treilea din 2026. Evoluția ar urma să fie susținută de epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice. Dar și cele ale majorării cotelor de TVA și accizelor.

BNR anticipează, de asemenea, presiuni dezinflaționiste mai evidente pe termen mai lung, în special din partea cererii agregate. Acestea ar veni pe fondul corecției bugetare începute în 2025 și continuate în acest an.

Activitatea economică a stagnat în primul trimestru din 2026. Stagnarea vine după ce s-a comprimat cu 1,9% în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială). Această evoluție face probabilă o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată în acest interval, în linie cu previziunile.  

Față de aceeași perioadă a anului trecut, activitatea economică a înregistrat o scădere de 1,2% în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025. Procentul vine în condițiile în care consumul gospodăriilor populației și-a accentuat contracția în termeni anuali în primele trei luni din 2026. Iar formarea brută de capital fix și-a încetinit creșterea, care a rămas totuși solidă.

Totodată, evoluția exportului net și-a diminuat impactul expansionist în trimestrul I 2026, ca urmare a restrângerii decalajului pozitiv dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și cea a volumului importurilor. Ambele sunt în scădere în raport cu trimestrul precedent. În aceste condiții, deficitul balanței comerciale și-a temperat descreșterea în termeni anuali în acest interval. În același timp, deficitul de cont curent și-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluției balanțelor veniturilor.

Primele semne de revenire în trimestrul al doilea

Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, asociată cu o creștere a dinamicii ei anuale, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.

Astfel, vânzările cu amă­nuntul și-au atenuat declinul în termeni anuali în aprilie-mai 2026. Cele auto-moto și-au reaccelerat ușor creșterea în prima lună a trimestrului II. De asemenea, volumul serviciilor prestate populației au continuat să scadă. Totodată, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a consemnat un amplu salt în luna aprilie. În același timp, producția industrială și-a mărit ușor contracția față de perioada similară a anului precedent.

Dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a diminuat marginal ecartul pozitiv față de cea a importurilor în aprilie 2026, înregistrând o creștere relativ mai modestă în raport cu trimestrul I 2026. Astfel, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent și-au temperat descreșterea în termeni anuali în acest interval, potrivit BNR.