România este codașa UE la educație financiară. Un român din patru nu are economii pentru situații de urgență

Un credit ales după valoarea ratei lunare, fără verificarea costului total. Economii păstrate în numerar, deși inflația le reduce puterea de cumpărare. O investiție făcută doar pentru că promite un câștig rapid. Sunt decizii aparent diferite, dar au un punct comun: lipsa unor cunoștințe financiare de bază.

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la nivelul cunoștințelor financiare, potrivit Eurobarometrului realizat de Comisia Europeană în 2023. Numai 13% dintre participanții români au răspuns corect la patru sau cinci dintre cele cinci întrebări folosite pentru evaluare. La nivelul Uniunii Europene, ponderea celor care au obținut un scor ridicat a fost dublă, de 26%.

Ce înseamnă, de fapt, să fii educat financiar

Cei mai mulți români, respectiv 57%, au oferit două sau trei răspunsuri corecte. Alți 30% au răspuns corect la cel mult o întrebare, comparativ cu 24% la nivel european. În România au fost intervievate 1.063 de persoane, iar cercetarea s-a desfășurat în perioada 29 martie-5 aprilie 2023.

Dan Chitic, consilier în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, explică faptul că educația financiară nu presupune cunoștințe economice avansate.

„A fi educat financiar nu înseamnă să ai studii de economie sau să poți interpreta un bilanț contabil. Înseamnă, înainte de toate, să ai capacitatea de a lua decizii informate și responsabile cu privire la propriii bani, indiferent de etapa vieții în care te afli sau de contextul economic. Educația financiară nu este despre formule complicate. Ci despre alegeri cotidiene care, repetate în timp, influențează în mod decisiv siguranța și bunăstarea fiecăruia dintre noi”, spune specialistul.

Ce nu înțelegem despre bani

Întrebările nu au urmărit formule financiare complicate. Respondenții au fost testați în legătură cu efectul dobânzii compuse asupra economiilor, pierderea puterii de cumpărare din cauza inflației, relația dintre dobânzi și prețul obligațiunilor. Dar și în legătura dintre risc și randament și rolul diversificării investițiilor.

Fiecare dintre aceste noțiuni se regăsește, într-o formă sau alta, în deciziile financiare obișnuite. Dobânda compusă contează atât pentru economiile păstrate pe termen lung, cât și pentru unele datorii. Inflația arată cât mai pot cumpăra, în viitor, banii păstrați astăzi. Diversificarea explică de ce toate economiile nu ar trebui plasate într-un singur activ. Iar relația dintre risc și randament îi poate ajuta pe oameni să recunoască ofertele care promit câștiguri nerealist de mari.

Necunoașterea acestor mecanisme îi poate determina pe consumatori să compare creditele numai după valoarea ratei, fără să analizeze dobânda anuală efectivă, comisioanele și suma totală de rambursat. În cazul investițiilor, lipsa informațiilor poate conduce la asumarea unor riscuri pe care persoana respectivă nu le înțelege și nu și le permite.

Pe măsură ce produsele financiare devin mai numeroase și pot fi accesate direct de pe telefon, responsabilitatea alegerii se mută tot mai mult asupra consumatorului. Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, consideră că educația financiară a devenit necesară într-o piață care se schimbă rapid.

„Ne întâlnim într-un moment în care educația financiară nu mai este un subiect de nișă este o prioritate globală. La nivel mondial, sistemele financiare evoluează rapid. Digitalizarea a extins accesul la servicii financiare, apar noi oportunități de investiții. Iar indivizii sunt tot mai responsabili pentru propria bunăstare financiară”, a declarat Alexandru Petrescu.

Românii cred că se pricep la bani

Rezultatele sunt cu atât mai interesante cu cât percepția românilor asupra propriilor cunoștințe este mult mai bună. Aproximativ 51% dintre respondenții din România și-au evaluat cunoștințele financiare drept foarte ridicate sau destul de ridicate. La nivelul Uniunii Europene, doar 30% dintre participanți au făcut aceeași apreciere.

Apare astfel o diferență între ceea ce credem că știm despre bani și ceea ce putem demonstra atunci când trebuie să răspundem unor întrebări concrete. Această încredere poate deveni ea însăși un risc dacă îi determină pe oameni să semneze contracte fără să ceară explicații, să urmeze recomandări neverificate sau să investească în produse pe care nu le înțeleg.

În același timp, românii au obținut rezultate bune în privința comportamentelor financiare declarate. Aproximativ 82% au spus că își urmăresc cheltuielile, analizează produsele înainte de a le cumpăra De asemenea, încearcă să își atingă obiectivele financiare. Media europeană a fost de 65%. Datele sugerează că intenția de a administra atent banii există. Însă aceasta nu este întotdeauna susținută de cunoștințele necesare pentru alegerea celor mai potrivite produse.

Un român din patru nu are economii de urgență

Lipsa pregătirii financiare devine vizibilă atunci când apare o situație neprevăzută. Astfel, un sfert dintre românii intervievați au declarat că nu au deloc economii de urgență, față de 16% la nivelul Uniunii Europene. Numai 23% ar putea să își acopere cheltuielile timp de cel puțin șase luni dacă și-ar pierde principala sursă de venit. Media europeană a fost de 33%.

În absența unei rezerve, o problemă medicală, pierderea locului de muncă sau o reparație importantă poate împinge o familie către carduri de credit, descoperit de cont sau împrumuturi contractate în grabă. Costul unei urgențe nu mai este reprezentat doar de cheltuiala inițială, ci și de dobânzile și comisioanele plătite ulterior.

Incertitudinea se vede și în planurile pentru vârsta pensionării. Aproximativ 62% dintre participanții români au declarat că nu sunt prea încrezători sau nu sunt deloc încrezători că vor avea suficienți bani pentru a trăi confortabil la pensie. Cu toate acestea, planificarea financiară pe termen lung și investițiile regulate rămân slab dezvoltate.

Doar 16% dintre respondenții români dețineau sau deținuseră în ultimii doi ani produse de investiții, precum fonduri, acțiuni sau obligațiuni, comparativ cu 24% la nivel european. În schimb, 23% aveau un credit de consum, peste media UE de 14%. Diferența arată că produsele destinate cheltuielilor curente sunt mai răspândite decât cele care pot contribui la acumularea de capital.

Lipsa cunoștințelor are un cost

Educația financiară nu poate compensa veniturile mici și nici creșterea prețurilor. O persoană nu poate economisi bani pe care nu îi câștigă. Cunoștințele pot însă influența modul în care sunt folosite resursele disponibile și pot reduce riscul unor decizii care agravează o situație financiară deja dificilă.

O alegere neinspirată poate părea nesemnificativă într-o singură lună. Pe durata unui credit de câțiva ani, diferențele de dobândă și comisioane pot ajunge însă la mii sau chiar zeci de mii de lei. În același mod, amânarea economisirii pentru pensie reduce timpul în care banii ar putea produce randamente.

Problema nu este, așadar, doar că românii cunosc mai puțini termeni financiari decât alți europeni. Lipsa acestor cunoștințe poate transforma fiecare decizie greșită într-un cost care se acumulează în timp.