România este o destinație încă relativ ieftină pentru mulți turiști străini, dar prețul nu este suficient. Mai multe hoteluri nu rezolvă lipsa cererii

În august 2026, structurile de cazare au primit 2,269 milioane de turiști. Românii au reprezentat 84,8% din total, iar străinii numai 15,2%. În primele opt luni, gradul mediu de ocupare a fost de numai 29,3%, sub nivelul din 2025.

Cheltuiala turistului român are valoare economică: susține salarii, taxe și consum local și poate evita ieșirea banilor din țară. Diferența este că incoming-ul funcționează ca un export de servicii și aduce venit obținut în afara economiei naționale.

August repară vara, nu și anul

Adrian Voican, vicepreședinte al ANAT și președinte al BIBI Group4Travel, spune că revenirea din august nu schimbă problema de fond. „Nu ajunge să avem locuri frumoase. Trebuie să știm să le vindem.”

Consultantul în turism Paul Barbu ajunge la aceeași concluzie din perspectiva cifrelor. „Un august bun poate recupera o parte din rezultatele slabe ale lunilor precedente, dar nu confirmă, singur, o creștere solidă a pieței. Avansul de 9% al sosirilor din august trebuie citit împreună cu rezultatul pe primele opt luni: doar 0,7% în plus la sosiri și 0,1% la înnoptări.”

Diferența dintre sosiri și înnoptări spune și altceva. Numărul persoanelor cazate poate crește fără aceeași creștere a veniturilor. Se întâmplă atunci când sejururile se scurtează sau turiștii aleg produse mai ieftine.

„Practic, volumul nopților petrecute în structurile de cazare a rămas aproape neschimbat. Avem o cerere care rămâne prezentă, dar care nu generează încă o creștere susținută pe parcursul anului”, explică Barbu.

81% dintre turiști sunt români

Ponderea turiștilor români arată forța pieței interne, dar și limita ei. În primele opt luni, numai 19% dintre sosiri au fost ale străinilor. La înnoptări, ponderea acestora a fost chiar mai mică, de 18%.

Adrian Voican cere măsuri care să susțină simultan piața internă și incoming-ul. „Avem nevoie de programe de relansare pentru turismul intern și incoming. Turismul trebuie să fie primul pe lista celor 4 miliarde alocați relansării economice.”

Un turist german, american sau italian care plătește cazare, masă și transport în România aduce cerere externă. Turismul devine astfel o formă de export fără ca serviciul să părăsească țara.

Paul Barbu vede dependența de turistul român ca pe un risc de concentrare. „O piață internă puternică este un avantaj. Vulnerabilitatea apare atunci când prea multe afaceri depind simultan de aceleași venituri ale populației, de același calendar de concedii și de aceleași perioade de vârf.”

Dacă veniturile gospodăriilor sunt sub presiune, ajustarea poate lovi simultan mai multe destinații. Piețele externe pot distribui mai bine riscul pe parcursul anului. „Faptul că românii generează aproximativ 81% din sosirile înregistrate pe primele opt luni arată cât de importantă este diversificarea piețelor. Avem nevoie să păstrăm turistul român și să atragem, în paralel, mai mulți vizitatori din străinătate”, afirmă consultantul Barbu.

Mai multe hoteluri nu rezolvă lipsa cererii

Ocuparea medie de 29,3% arată că problema nu este doar câte camere are România, ci cât de des sunt ele folosite. O unitate poate fi plină în august și slab utilizată în martie, octombrie sau noiembrie. Pentru investitor, rezultatul anual contează mai mult decât câteva weekenduri cu ocupare maximă.

„Mai multe locuri de cazare nu creează automat mai mulți turiști. Dacă oferta crește mai repede decât înnoptările, aceeași cerere se distribuie între mai multe proprietăți, iar ocuparea medie scade”, avertizează Paul Barbu. Această situație poate declanșa competiție prin preț. Hotelurile reduc tarife sau încearcă să umple camerele în ultimul moment. Dar ocuparea singură nu garantează profit.

„Un hotel plin prin reduceri care îi consumă marja poate avea în continuare o problemă economică. Dacă dezechilibrul persistă, pot apărea reduceri de tarife, amânarea renovărilor și dificultăți în păstrarea personalului”, spune consultantul.

Sezonalitatea rămâne problema mare

Litoralul este cel mai evident exemplu. Județul Constanța a atras 1,862 milioane de sosiri în primele opt luni și 5,758 milioane de înnoptări, cele mai mari valori din țară. Totuși, o mare parte din activitate este concentrată în câteva săptămâni de vară.

Voican vede evenimentele ca pe una dintre metodele prin care destinațiile pot crea cerere independent de sezon. „Evenimentele bat vremea. Dacă reușești să organizezi evenimente, ești câștigător în turismul românesc.”

Paul Barbu merge mai departe și spune că fiecare destinație trebuie să aibă un motiv concret de călătorie în lunile slabe. „Pentru fiecare destinație trebuie să putem răspunde simplu: de ce ar veni cineva aici în martie, în octombrie sau într-o zi de miercuri? Obiectivul ar trebui să fie o distribuție mai echilibrată a clienților pe întregul an.”

Asta poate însemna wellness, conferințe, evenimente culturale, gastronomie sau circuite. Fără astfel de produse, extrasezonul riscă să rămână doar sezonul reducerilor.

Incoming-ul trebuie construit, nu doar așteptat

România are avantajul de a fi o destinație încă relativ ieftină pentru multe piețe europene, dar prețul nu este suficient. Turistul străin are nevoie de zboruri, transport local simplu, produse rezervabile și o destinație pe care să o cunoască înainte să ajungă aici.

Promovarea externă trebuie tratată ca investiție, nu ca reacție punctuală. Fără vizibilitate constantă în piețele-sursă, creșterea incoming-ului rămâne lentă și pornește de la o bază redusă.

O campanie începută azi nu umple hotelurile luna viitoare. Agențiile străine lucrează cu sezoane programate din timp, iar conexiunile și circuitele se construiesc în ani.

Paul Barbu spune că nici extrasezonul nu poate fi vândut doar prin preț. „Extrasezonul are nevoie de un produs propriu: experiențe disponibile, restaurante deschise și servicii predictibile. O reducere la cameră nu poate compensa o destinație în care turistul ajunge și găsește aproape totul închis.”

Cifrele din august arată că România poate umple hotelurile când calendarul, vremea și concediile lucrează împreună. Cele opt luni arată însă problema reală: transformarea câtorva vârfuri într-un flux constant.

Pentru economia națională, pasul următor nu este doar mutarea vacanței românilor din Grecia pe litoral sau la munte. Miza este să vină mai mulți turiști străini, să stea mai mult și să cheltuie aici. Abia atunci turismul aduce un câștig extern mai consistent pentru economie.