România ocupă ultimul loc în UE la performanța în inovare, cu un scor de doar 41,8%. Decalajul este accentuat de investițiile insuficiente în tehnologie

Extinderea inteligenței artificiale schimbă condițiile de competitivitate pentru companiile europene. În România, ritmul lent al modernizării tehnologice ridică semne de întrebare privind capacitatea economiei de a valorifica aceste transformări.

Analiza Frames evidențiază necesitatea atragerii unor noi surse de capital pentru companiile tehnologice. Printre soluțiile prezentate se numără RoBOOST, un mecanism care ar putea contribui la dezvoltarea pieței de investiții din România.

Performanța României în inovare rămâne mult sub media europeană

Potrivit European Innovation Scoreboard 2026, performanța României în inovare reprezintă numai 41,8% din media Uniunii Europene. Țara ocupă ultima poziție dintre cele 27 de state membre. Din 2019, scorul național a crescut cu 8,2 puncte, comparativ cu avansul european de 11,6 puncte. În aceeași perioadă, finanțările de tip venture capital și investițiile companiilor în modernizare și inovare au înregistrat scăderi.

„Economia românească crește, dar nu inovează. În epoca inteligenței artificiale, această diferență separă țările care creează valoare de cele care doar o cumpără. Locul din coada clasamentului la inovare ne va costa salarii, exporturi și competitivitate în următorul deceniu”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Datele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS) arată că industria IT&C a generat venituri de 23,6 miliarde de euro în 2024. Contribuția directă la produsul intern brut (PIB) a fost de 6,67%, față de aproape 8% în 2021. Sectorul continuă să depindă în mare măsură de serviciile externalizate pentru clienți străini. Dezvoltarea produselor proprii și valorificarea proprietății intelectuale românești au o pondere mai redusă. Frames avertizează că automatizarea activităților repetitive prin inteligență artificială poate afecta competitivitatea modelului bazat pe outsourcing.

Investițiile în start-up-uri au scăzut la 103 milioane de euro

Finanțările atrase de start-up-urile românești au totalizat 103 milioane de euro în 2025, prin 40 de tranzacții, potrivit raportului How to Web. Valoarea este cu aproximativ 21% sub nivelul de 130,7 milioane de euro înregistrat în 2024. La nivel european, investițiile de venture capital au ajuns la aproximativ 66 de miliarde de euro în 2025. Dintre acestea, 23,5 miliarde de euro au fost direcționate către companii specializate în inteligență artificială.

România concentrează peste 4% din populația UE, dar atrage sub 0,2% din capitalul de risc investit în Europa, conform analizei Frames. Decalajele se reflectă și în utilizarea tehnologiilor. Datele Eurostat indică faptul că numai 5,2% dintre firmele românești cu minimum zece angajați foloseau inteligența artificială în 2025. Media europeană se apropia de 20%.

Finanțarea cercetării rămâne, de asemenea, redusă. Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB în 2024, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Bugetul public destinat cercetării a coborât la 0,09% din PIB în 2025, față de media europeană de 0,69%.

„Când doar una din douăzeci de firme folosește AI, România ratează cel mai mare salt de productivitate din ultimele decenii. Start-up-urile tech sunt cele care duc aceste tehnologii în fabrici, bănci, agricultură sau administrație. Dacă ele nu au acces la capital, nu vom avea nici furnizori locali de AI, nici clienți pregătiți să o folosească”, explică Adrian Negrescu.

RoBOOST ar putea sprijini finanțarea companiilor tehnologice

Unul dintre instrumentele analizate de Frames este RoBOOST, un fond de fonduri dezvoltat prin colaborarea dintre Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și Fondul European de Investiții (FEI). Mecanismul presupune direcționarea capitalului către fonduri specializate, care vor selecta ulterior companiile beneficiare.

BID analizează posibilitatea unei contribuții de 100 de milioane de euro. Finanțările ar putea susține start-up-uri, întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și alte companii românești. Memorandumul dintre cele două instituții a fost semnat la 1 iulie 2026. Lansarea este avută în vedere pentru finalul anului sau începutul lui 2027, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.

Fondul ar urma să utilizeze economii realizate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În plus, mecanismul poate facilita atragerea capitalului privat și accesul la programe europene de investiții. Printre oportunitățile vizate se află European Tech Champions Initiative 2.0, care urmărește mobilizarea a până la 80 de miliarde de euro pentru companii tehnologice europene. „RoBOOST este instrumentul care a lipsit României în ultimii 15 ani. Nu vorbim despre granturi distribuite birocratic, ci despre capital administrat profesionist, cu obiective de randament”, subliniază Adrian Negrescu.

Fondurile de pensii ar putea contribui la dezvoltarea pieței de capital de risc

Analiza identifică și o posibilă sursă suplimentară de finanțare în activele administrate de fondurile de pensii private obligatorii. Pilonul II gestionează aproape 247 de miliarde de lei. Peste 60% din active sunt investite în titluri de stat, iar aproximativ 30% în acțiuni.

Potrivit calculelor Frames, alocarea unui procent de numai 1% către fonduri de venture capital și private equity ar putea genera investiții de aproape 500 de milioane de euro. Valoarea ar depăși de aproape cinci ori finanțările atrase de start-up-urile românești în 2025. O asemenea schimbare ar necesita însă adaptarea cadrului de reglementare.

Frames propune cinci obiective pentru inovare până în 2030

Analiza stabilește cinci direcții prioritare pentru reducerea decalajelor tehnologice în următorii ani. Prima vizează triplarea investițiilor anuale de venture capital în start-up-urile românești, până la peste 300 de milioane de euro. O altă țintă presupune creșterea ponderii companiilor care utilizează inteligența artificială la minimum 15%.

Frames recomandă și revenirea contribuției sectorului IT&C la 8% din PIB, prin dezvoltarea produselor proprii. În paralel, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare ar trebui să se apropie de 1% din PIB. Ultimul obiectiv urmărește includerea a cel puțin cinci companii românești în portofoliile European Tech Champions Initiative 2.0 sau Scaleup Europe Fund.

Printre domeniile cu potențial sunt identificate securitatea cibernetică, serviciile financiare digitale, tehnologiile pentru apărare, agricultura și energia. „Revoluția AI nu așteaptă pe nimeni. Țările care își finanțează acum start-up-urile vor avea peste zece ani companiile care dictează regulile pieței. România are talent, are un sector IT matur și, prin RoBOOST, are în sfârșit un instrument financiar serios. Ne lipsește viteza. Fiecare lună pierdută înseamnă fondatori care pleacă și companii vândute înainte să devină campioni”, conchide Adrian Negrescu.