România dezvoltă o platformă digitală în valoare de 24,3 milioane de euro. Au fost depuse trei oferte la ADR

România dezvoltă o platformă digitală în valoare de 24,3 milioane de euro. Au fost depuse trei oferte la ADR Monitoare într-un birou. Sursă foto: Freepik
Autoritatea pentru Digitalizarea României a făcut un nou pas într-un proiect important pentru modernizarea administrației publice. Instituția a primit trei oferte în licitația pentru dezvoltarea Platformei Naționale de Interoperabilitate.

Bugetul estimat al contractului ajunge la 24,3 milioane de euro. Miza este simplificarea relației dintre cetățeni, firme și instituțiile statului. Prin noul sistem, datele ar urma să circule mai ușor între platformele publice. Scopul final este reducerea birocrației și eliminarea documentelor cerute repetat la ghișeu.

Companiile care concurează pentru proiect

Licitația organizată de ADR a atras trei oferte din partea unor companii și asocieri din domeniul IT. O ofertă a fost depusă de Ventivo Capital. Alte două au venit din partea unor consorții specializate în soluții software și infrastructură digitală. Primul consorțiu este format din Metaminds, în calitate de lider, și Logika IT Solutions. Al doilea este condus de Vodafone România, alături de Codata Software Solutions și Maguay Computers.

Proiectul pentru Platforma Națională de Interoperabilitate, cunoscută drept PNI, a intrat în implementare din 23 iulie 2025. Obiectivul principal este conectarea sistemelor informatice publice într-un mecanism comun și funcțional. Prin această conexiune, serviciile publice digitale ar putea deveni mai rapide și mai coerente. Totodată, platforma ar urma să permită accesul la informații și pentru mediul privat. Sunt vizate persoanele juridice și profesiile liberale reglementate, care depind de schimbul de date oficiale.

Cum va funcționa platforma 

PNI este gândită ca un instrument tehnic pentru livrarea integrată a mai multor servicii electronice. Instituțiile publice vor putea comunica între ele printr-un sistem comun de schimb de date. În locul solicitărilor repetate, informațiile deja transmise vor putea fi reutilizate legal și tehnic. Modelul urmărit este principiul „once-only”. Mai exact, cetățeanul oferă o informație o singură dată statului. Ulterior, instituțiile pot folosi datele respective pentru alte servicii, fără drumuri suplimentare la ghișeu.

O astfel de abordare ar putea reduce considerabil numărul adeverințelor și copiilor solicitate în procedurile publice. În plus, ar simplifica pașii necesari pentru depunerea documentelor online. Schimbul de date justificative ar urma să se facă direct între platforme. Caietul de sarcini prevede și aplicarea normelor tehnice de interoperabilitate în IT și comunicații. Normele au rolul de a standardiza schimbul de date între sistemele deținute de instituții participante. Prin standardizare, colaborarea dintre autorități ar putea deveni mai eficientă. Calitatea serviciilor publice ar avea de câștigat, mai ales în zonele unde birocrația blochează procesele.

Platforma va conecta registrele și serviciile publice

Viitoarea platformă nu va funcționa izolat. Planul include integrarea cu sistemele informatice ale furnizorilor de registre de bază. Vor fi conectate și instituțiile care folosesc date din astfel de registre. PNI va avea legături și cu nodul eIDAS, folosit pentru identitate electronică la nivel european. Sistemul va fi conectat cu proiectul PSCID/RoeID.  Cetățenii români ar putea folosi autentificarea digitală în relația cu statul. Mai departe, platforma ar urma să fie integrată cu Single Digital Gateway, prin proiectul PDURo. Sunt vizate și portalurile electronice ale instituțiilor guvernamentale sectoriale. Printre exemple apar structuri precum MAI, ANAF, ONRC, Ministerul Educației sau MAE. Punerea în funcțiune a platformei va duce și la crearea Registrului Național al Registrelor, conform Profit.

Registrul va organiza informațiile despre registrele de bază și despre datele conținute în ele. Sistemul va arăta cine are acces la date, în ce condiții și pe ce bază legală. Vor fi descrise și procesele de colectare, transmitere și utilizare a datelor. O componentă importantă este Catalogul Național Semantic, disponibil deja online. Catalogul oferă evidența activelor semantice și a metadatelor utile schimbului de date.
Prin accesarea lui prin PNI, utilizatorii vor putea identifica mai clar tipurile de date disponibile. Vor putea înțelege și ce registre corespund fiecărei categorii de informații. Contractul are o durată maximă de 24 de luni de la semnare. ADR, instituție creată în 2020, coordonează proiecte legate de transformarea digitală a României. Dacă platforma va fi implementată eficient, relația cu administrația ar putea deveni mult mai simplă. Astfel, dosarul cu șină ar putea rămâne doar un simbol al unei epoci birocratice depășite.

0 comentarii