BNR: România nu îndeplinește niciun criteriu pentru euro. Isărescu spune că primul pas este corecția fiscală

România trebuie să își reducă deficitul și să demonstreze că poate păstra stabilitatea macroeconomică. Abia după aceea poate intra în etapele formale care preced trecerea la moneda unică.

România îndeplinea criteriile în 2014

Mugur Isărescu amintește că România ajunsese în 2014 să îndeplinească criteriile necesare. Momentul extern era însă nefavorabil.

Zona euro trecea prin criza Greciei, iar în Europa se discuta inclusiv despre riscul destrămării uniunii monetare. În acel context, extinderea zonei euro nu mai era o prioritate. Ulterior, România a pierdut avantajul câștigat. Taxele au fost reduse, cheltuielile publice au crescut, iar deficitul bugetar s-a mărit din nou.

Au urmat pandemia și războiul din Ucraina, care au complicat suplimentar echilibrul economic. Astăzi, România trebuie practic să reconstruiască poziția macroeconomică necesară aderării.

BNR spune că euro nu este doar o schimbare de monedă

Mugur Isărescu insistă că trecerea la euro nu poate fi redusă la înlocuirea leului. Procesul presupune decizii politice, sociale și instituționale. Guvernul și Parlamentul trebuie să își asume direcția și calendarul. BNR poate pregăti partea tehnică și poate contribui la traseul economic.

Banca centrală a mai avut în trecut un secretariat dedicat trecerii la euro. În perioada 2011-2012, pregătirile ajunseseră până la detalii logistice privind distribuția numerarului.

Procesul s-a oprit însă în 2018. De atunci, România mai mult s-a îndepărtat de criteriile necesare, decât să avanseze spre adoptarea monedei unice europene.

Corecția fiscală este condiția de bază

Guvernatorul BNR spune că prioritatea imediată este păstrarea corecției fiscale. România trebuie să reducă dezechilibrele și să evite repetarea experienței de după 2014.

Chiar și îndeplinirea criteriilor nu înseamnă intrarea imediată în zona euro. Urmează participarea la mecanismul cursurilor de schimb pentru cel puțin doi ani.

În această perioadă, România trebuie să păstreze stabilitatea indicatorilor. Cursul valutar și celelalte criterii de convergență trebuie să rămână în limitele cerute.

Asta înseamnă că orice calendar foarte apropiat pentru adoptarea euro este nerealist. România nu se află încă nici măcar la începutul acestei etape.

Adoptarea euro rămâne obligatorie pentru România

România nu are un opt-out de la moneda unică, așa cum au avut alte state europene. Prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, țara și-a asumat adoptarea euro atunci când condițiile vor fi îndeplinite.

Decizia de principiu este astfel deja luată. Întrebarea este când va deveni economia suficient de stabilă pentru a susține procesul.

Mugur Isărescu nu avansează un termen. Mesajul BNR este că discuția poate fi reluată, dar trebuie construită pe indicatori reali, nu pe o dată politică.

Pentru România, drumul către euro începe astfel cu deficitul bugetar și disciplina fiscală. Fără această bază, nici mecanismul cursului de schimb și nici calendarul de aderare nu pot deveni credibile.