România riscă marginalizarea în noul buget UE. Negocierile financiare vizează anul 2034

România riscă marginalizarea în noul buget UE. Negocierile financiare vizează anul 2034 Dan Barna. Sursă foto: Wikimedia Commons
Europarlamentarul Dan Barna a susținut sâmbătă o conferință de presă în municipiul Iași. Reforma viitoare a bugetului Uniunii Europene poate dezavantaja statele cu economii mai puțin performante. România riscă marginalizarea dacă fondurile pentru competitivitate se distribuie doar prin criteriul performanței. Trei sau patru puteri economice ar putea atrage astfel majoritatea resurselor financiare disponibile.

Săptămâna viitoare se va vota la Strasbourg mandatul de negociere cu Comisia Europeană. Propunerea vizează stabilirea priorităților pentru viitoarele discuții bugetare de la nivel european. Barna a explicat jurnaliștilor riscurile pe care le implică această schimbare de paradigmă financiară. Oficialul român pledează pentru menținerea unui echilibru între statele membre. Obiectivul principal rămâne evitarea concentrării fondurilor în doar câteva centre economice majore.

400 de miliarde de euro alocați prioritar pe baza performanței economice

Comisia Europeană inițiază o reformă substanțială a structurii bugetare actuale. Cele peste 50 de programe existente vor fi reorganizate în trei piloni principali. Cel mai voluminos pilon include resursele destinate dezvoltării naționale și regionale. A doua direcție vizează competitivitatea, iar a treia se concentrează pe componenta „Europa Globală”.

Suma alocată pilonului de competitivitate este estimată la 400 de miliarde de euro. Dan Barna explică riscurile distribuirii acestor fonduri prin prisma randamentului economic. Un astfel de model favorizează în special statele membre cu economii deja consolidate. Decizia privind alocarea banilor reprezintă un punct de negociere esențial la nivel european.

Amendament pentru alocarea a 40% din fonduri pe criterii regionale

Europarlamentarul avertizează asupra riscului de excludere a statelor membre mai puțin dezvoltate. Exclusivitatea criteriului performanței ar avantaja doar câteva economii europene de top. România și alte țări ar putea rămâne fără resurse financiare importante. Un amendament recent propune însă o restructurare a pilonului de competitivitate. Propunerea stabilește o pondere de 60% pentru performanță și 40% pentru criterii regionale. O astfel de măsură ar asigura accesul la fonduri pentru companiile din întreaga Uniune.

Accentul este pus în special pe statele aflate pe flancul estic european. Regiunea resimte presiuni majore din cauza războiului aflat în desfășurare în Ucraina. Adaptarea la noile realități necesită resurse financiare sigure pentru dezvoltarea regională. Dan Barna a menționat, de asemenea, pilonul intitulat „Global Europe”. Segmentul respectiv al bugetului comunitar vizează exclusiv politicile de dezvoltare.

Gestionarea unui fond de 200 de miliarde de euro destinat statelor non-UE

Pilonul „Europa Globală” reprezintă aproape 10% din bugetul total al Uniunii. Suma alocată acestui sector este de aproximativ 200 de miliarde de euro. Parlamentul European analizează scopul acestor fonduri destinate țărilor din afara comunității. Barna oferă exemplul unei licitații de 320 de milioane de euro în Senegal. O companie din China a câștigat contractul finanțat integral de Uniunea Europeană.

Actualul sistem permite ca banii europeni să sprijine direct economia chineză. Europarlamentarul propune criterii noi pentru protejarea intereselor economice ale Uniunii. Absența acestor reguli transformă Europa într-un finanțator al performanței Chinei. Interesele comerciale comunitare trebuie integrate obligatoriu în politicile de ajutor extern. Dezvoltarea globală nu ar trebui să submineze competitivitatea producătorilor europeni pe piața mondială.

Propunere bugetară de 2,01 mii de miliarde de euro

Parlamentul European votează marți mandatul pentru negocierile privind noul buget pe termen lung. Dezbaterea va preceda votul oficial pentru stabilirea poziției față de statele membre. Conform Economica, este propusă suma de 2,01 mii de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani. Valoarea reprezintă o creștere de peste 175 de miliarde de euro față de propunerea anterioară.

Noul buget va fi stabilit la 1,27% din Venitul Național Brut al Uniunii Europene. Rambursarea datoriei pentru fondul de redresare se va face în afara plafoanelor cadrului financiar. Eurodeputații solicită o creștere de 10% pentru finanțarea programelor europene cheie. Suplimentarea fondurilor exclude cheltuielile pentru administrație sau pentru agențiile descentralizate.

Suma propusă reprezintă minimul necesar pentru îndeplinirea angajamentelor Uniunii Europene. Parlamentarii vizează răspunsuri concrete la așteptările cetățenilor și provocările majore.

0 comentarii