Lecțiile accidentului de la Cernobîl sunt valabile și după 40 de ani. Cum gestionează CNCAN situațiile de risc radiologic și nuclear

Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) a organizat vineri, 24 aprilie, workshop-ul „Cernobîl 40: De la accident la lecții operaționale pentru comunicarea în criză”. Evenimentul, care a marcat împlinirea a patru decenii de la accidentul de la centrala nucleară sovietică – petrecut pe 26 aprilie 1986 – s-a axat pe detalierea metodelor de comunicare în cazul unei situații de urgență nucleară sau radiologică.

„Accidentul de la Cernobîl a avut implicații profunde atât asupra societății civile, cât și asupra domeniului nuclear la nivel internațional. Acest eveniment a lăsat în urma lui lecții foarte utile în vederea îmbunătățirii comunicării publice. Dar și a eficienței autorităților de reglementare și a măsurilor de securitate nucleară pentru toate instalațiile nucleare de pe acest pământ. (…) Au fost actualizate standarde de securitate nucleară, au fost îmbunătățite proceduri de răspuns la urgență, capabilități de răspuns ale autorităților de reglementare în situații de criză, convenții de notificare rapidă a evenimentelor cu potențiale consecințe asupra altor state. Toate acestea au condus la un nivel de securitate nucleară mult îmbunătățit și de protecție a populației pentru asemenea evenimente. Astfel încât consecințele asupra sănătății populației, de genul celor care au avut loc acum 40 de ani la Cernobîl, să nu mai aibă loc”, a declarat în deschiderea evenimentului Cantemir Marian Ciurea-Ercău, președintele CNCAN.

Ce rol joacă CIPRIERN

Evenimentul s-a axat pe rolul CNCAN în gestionarea potențialelor situații de urgență și, în principal, pe comunicarea acestora către populație.

„CNCAN este garantul pe care-l oferă Guvernul României pentru cetățeni, atunci când vorbim despre domeniul nuclear. Poziționarea acestei instituții face ca tot ceea ce înseamnă activitățile din domeniul nuclear să fie activități care se desfășoară în siguranță”, a explicat Petre Min, directorul Centrului de Informare Pregătire şi Răspuns la Incidente-Evenimente Radiologice şi Nucleare (CIPRIERN).

Instituția a devenit, din 2016, autoritate responsabilă în cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență. Sediul CIPRIERN este o facilitate de pregătire și răspuns, dezvoltată în colaborare cu instituțiile naționale și internaționale. „O bună parte din această clădire este dedicată răspunsului. Adică, dacă s-ar întâmpla (o urgență radiologică sau nucleară – n.r.), aici este punctul central pentru adunarea informațiilor tehnice, evaluarea acestora și oferirea suportului decizional. Inclusiv comunicarea națională, internațională și  publică”, a precizat directorul Centrului.

Echipa de experți în comunicare, reprezentată de Elena Petrescu și Cristian Pitulice, a prezentat mai multe lecții extrase din evenimentele și situațiile de criză anterioare și modul în care acestea ajută la gestionarea crizelor.

Setarea corectă a percepției riscului

Elena Petrescu a prezentat și detaliat un ghid pentru jurnaliști, conceput ca un cadru comun de înțelegere între autorități și mass-media. „Este important să ne aliniem mecanismele prin care informația este validată, generată și transmisă. Și este important să contribuim cu toții la stabilitate, claritate și încredere publică”, a subliniat experta în comunicare. Aceasta a insistat asupra necesității identificării informațiilor și a utilizării surselor de informare sigure.

În acest sens, CIPRIERN a dezvoltat o infrastructură IT dedicată pentru gestionarea situațiilor de urgență. Platforma dezvoltată oferă și posibilitatea de comunicare directă cu populația. „În această platformă, noi putem comunica populației ceea ce se întâmplă. Și, în același timp, putem prelua mesaje din partea populației și, bineînțeles, din media”, a explicat Petre Min, subliniind importanța setării corecte a percepției riscului.

Potrivit acestuia, teoretic, în 30 de minute de la momentul clasificării unei situații de urgență, CNCAN ar trebui să transmită o informare publică. „În primă fază este foarte complicat din punct de vedere tehnic și al înțelegerii consecințelor potențiale să dăm informații exacte”, a precizat directorul Centrului. În această etapă, mesajul ar transmite o informație coerentă de tipul „știm ce se întâmplă, suntem în control, implementăm activități și vă ținem la curent”.

Workshop-ul a inclus și un exercițiu practic de simulare a unei situații de criză, din perspectiva interacțiunii autorități – mass-media. Au fost prezentate, analizate și exemplificate practic mai multe scenarii de risc radiologic sau nuclear, identificându-se modalitățile eficiente și coerente de comunicare.