Tichetul de masă ar putea crește la 50 de lei. Ce rămâne efectiv la angajat

Discuția privește situația obișnuită în care angajatorul și salariatul sunt persoane diferite. Dividendele remunerează deținerea unei participații într-o companie și nu reprezintă o alternativă disponibilă oricărui angajat.

Propunerea creșterii tichetului de la 45 la 50 de lei readuce în atenție împărțirea avantajelor. Salariatul urmărește puterea de cumpărare, firma calculează costul, bugetul încasează taxe, iar comercianții primesc încasări printr-un sistem cu reguli proprii.

Pe card intră 50 de lei, beneficiul net este mai mic

Tichetele de masă sunt supuse contribuției la sănătate de 10% și impozitului pe venit. Impozitul de 10% se aplică după scăderea CASS. În calculul standard, sarcina rezultată este de 19% din valoarea nominală, fără contribuție la pensii.

La un tichet de 45 de lei, beneficiul net este astfel de 36,45 lei. Cardul primește însă întreaga valoare nominală. Reținerile fiscale se fac din salariul în bani, ceea ce explică de ce soldul afișat poate crea o impresie incompletă.

Pentru 22 de zile lucrate, angajatul primește 990 de lei pe card și suportă taxe de 188,10 lei. Beneficiul efectiv este de 801,90 lei. Dacă valoarea urcă la 50 de lei, cardul primește 1.100 de lei, iar beneficiul net devine 891 de lei.

Creșterea anunțată este de 110 lei lunar, dar câștigul efectiv este de 89,10 lei. Calculul presupune regimul standard, fără facilități sau modificări ale deducerilor personale.

Tănase Stamule, decanul FABIZ din cadrul ASE, subliniază că „tichetele susțin puterea de cumpărare a angajaților și consumul în comunitățile locale”. Utilitatea beneficiului depinde însă de ceea ce poate cumpăra efectiv angajatul.

Aceeași cheltuială, rezultate diferite în salariu și în tichete

Pentru o cheltuială de 990 de lei, acordată ca majorare salarială, rezultatul standard este de aproximativ 566,41 lei net. Calculul include contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25%, suportată de angajator. Din brut se rețin contribuțiile salariatului la pensii și sănătate, apoi impozitul pe venit.

Aceiași 990 de lei acordați în tichete lasă un beneficiu net de 801,90 lei. Comparația exclude comisioanele emitentului, deducerile personale și facilitățile fiscale. Ea privește un buget suplimentar de remunerare, nu posibilitatea înlocuirii salariului contractual cu tichete.

Avantajul fiscal este clar, dar cele două forme de venit nu sunt identice. Salariul poate fi cheltuit liber și intră în baza contribuției pentru pensie. Tichetele au o destinație limitată și nu produc același efect asupra drepturilor contributive.

Adrian Negrescu, analist economic, susține majorarea valorii tichetelor și indexarea lor predictibilă. „Salariatul primește un venit în plus direct pentru mâncare”, explică el. Firma trebuie să decidă cât poate adăuga efectiv la pachetul oferit, nu doar ce plafon îi permite legea.

Eliminarea CASS poate aduce același câștig cu un tichet mai mare

Dacă tichetul rămâne la 45 de lei, dar CASS este eliminată, beneficiul net ajunge la 40,50 lei. Calculul presupune păstrarea impozitului pe venit de 10%. Rezultatul este identic cu cel al unui tichet de 50 de lei taxat în regimul actual.

Pentru 22 de zile, angajatul ar câștiga tot 89,10 lei în plus față de situația actuală. Firma ar continua să finanțeze valoarea nominală de 990 de lei. În varianta majorării la 50 de lei, cheltuiala nominală ar urca la 1.100 de lei.

Diferența se mută astfel între angajator și bugetul public. Creșterea valorii cere bani suplimentari firmei, în timp ce reducerea taxării diminuează încasările statului. Eliminarea CASS nu lasă integral contribuția economisită la salariat, deoarece crește baza impozitului pe venit.

Nici ridicarea plafonului nu obligă automat fiecare angajator să acorde valoarea maximă. Un beneficiu permis prin lege trebuie finanțat din veniturile companiei. Promisiunea politică și majorarea efectivă a pachetului salarial sunt două momente diferite.

Tichetele contează în pachet, dar nu au libertatea banilor

Melania Pop, managing partner International Work Finder, include „cazare și tichete de masă” în descrierea pachetelor oferite lucrătorilor recrutați din Asia. Exemplul arată că angajatul evaluează veniturile împreună cu cheltuielile acoperite de firmă.

Un card de masă nu poate plăti chiria, rata bancară ori orice produs de pe raft. Sumele sunt destinate alimentelor și meselor, în rețeaua de comercianți care acceptă instrumentul. Retragerea în numerar și cumpărarea alcoolului sau tutunului sunt interzise.

Pentru cine cheltuiește oricum această sumă pe hrană, restricția poate conta mai puțin. Beneficiul eliberează o parte din salariul folosit anterior pentru alimente. Utilitatea scade însă dacă magazinele accesibile nu acceptă cardul sau au prețuri mai mari decât alternativele disponibile.

Melania Pop explică și importanța păstrării oamenilor în companie. „Suntem foarte atenți la integrare și lucrăm constant pe retenție”, afirmă ea. Tichetele pot participa la atractivitatea unui pachet, dar eficiența lor depinde de valoare, acces și de restul condițiilor oferite.

Comerciantul încasează valoarea, dar suportă costurile acceptării

Pentru magazine și restaurante, tichetele aduc acces la un buget rezervat alimentației. Comerciantul trebuie însă să compare încasările suplimentare cu tarifele acceptării și decontării, potrivit contractului. Valoarea vânzării nu este identică cu marja care îi rămâne.

Adrian Negrescu descrie destinațiile banilor cheltuiți prin acest sistem. „Ajung direct la magazinele de cartier, la producătorii locali, la cantine și la restaurante”, spune analistul. Încasarea într-un magazin din România nu înseamnă însă că fiecare produs cumpărat este fabricat aici.

O parte din cumpărături ar fi fost făcute și din salariu. Pentru evaluarea impactului economic contează cât consum suplimentar generează tichetele și cât reprezintă schimbarea instrumentului de plată. Emitenții încasează la rândul lor tarife pentru serviciile oferite, iar bugetul colectează taxele aferente activității economice.

Cele 18.000 de locuri de muncă sunt o estimare, nu o obligație de angajare

Studiul ASE realizat la solicitarea Asociației Profesionale a Emitenților de Tichete estimează efectele creșterii valorii la aproximativ 50 de lei. Scenariul indică circa 2,4 miliarde de lei valoare adăugată brută suplimentară anual și aproximativ 18.000 de locuri de muncă susținute.

Tănase Stamule vorbește despre „2,4 miliarde de lei în plus anual”. Cifra exprimă rezultatul unei modelări a circulației banilor în economie. Ea nu este o sumă transferată integral salariaților sau încasată automat de buget.

Locurile de muncă estimate depind de cererea suplimentară, de reacția firmelor și de ipotezele cercetării. Un magazin poate răspunde unor vânzări mai mari prin folosirea capacității existente, fără să recruteze imediat. Primul efect cert al unei majorări acordate este beneficiul pentru salariații existenți; efectul asupra angajărilor trebuie verificat ulterior.