Ajutoarele naționale tranzitorii trec de primul prag pentru perioada după 2027. România cere plafonare opțională a plăților

Decizia nu înseamnă că regulamentul este deja adoptat în forma finală. Negocierile pentru PAC 2028-2034 continuă, iar România spune că va urmări păstrarea prevederii până la capătul procesului legislativ european.

Solicitarea a fost susținută la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Luxemburg, din 26-27 octombrie. Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a prezentat continuarea ANT drept una dintre principalele priorități ale României în negocieri.

România vrea ca ANT să rămână și după 2027

Ajutoarele naționale tranzitorii sunt plăți acordate fermierilor din bugetul național, în completarea sprijinului din Politica Agricolă Comună. Ele au fost folosite în special pentru sectoare care au avut nevoie de o perioadă mai lungă de adaptare la mecanismele europene de sprijin.

MADR arată că Președinția Consiliului UE a acceptat introducerea continuării ANT în textul de compromis aflat în negociere. Ministerul spune că pentru România menținerea acestui instrument este esențială pentru predictibilitatea veniturilor din ferme.

Florin-Ionuț Barbu a transmis că fermierii trebuie să știe pe ce sprijin se pot baza după 2027. România va susține în continuare și reducerea diferențelor dintre nivelurile plăților acordate agricultorilor din statele membre.

Bucureștiul contestă plafonarea obligatorie a plăților

România a cerut și ca plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață să rămână opționale. Propunerea Comisiei pentru PAC 2028-2034 prevede un nou sistem de sprijin pe hectar, cu reducerea treptată a plăților pentru fermele mari și un plafon de 100.000 de euro pe fermă pe an.

Pentru agricultura românească, această regulă este sensibilă. România are aproape 3,5 milioane de fermieri, cei mai mulți din UE, dar și o structură puternic polarizată. Aproximativ 90% dintre exploatații au sub cinci hectare, în timp ce o parte importantă a producției comerciale vine din ferme mari.

MADR vrea ca fiecare stat să poată decide dacă aplică plafonarea și în ce formă. Ministerul susține că diferențele de structură dintre agriculturi sunt prea mari pentru o soluție identică în toate statele membre.

Irigațiile și riscurile din agricultură intră și ele în negociere

România a cerut ca infrastructura de irigații să fie inclusă în categoria investițiilor neproductive. O asemenea încadrare ar permite accesul la finanțare atât fermierilor, cât și organizațiilor și grupurilor acestora.

O altă solicitare vizează simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor. Bucureștiul vrea ca pierderile să poată fi evaluate separat pentru fiecare cultură sau specie de animale afectată. Măsura ar putea face mai ușoară activarea despăgubirilor după secetă, boli sau alte evenimente care lovesc doar o parte din fermă.

În paralel, Ministerul Agriculturii discută cu Comisia Europeană despre reluarea exporturilor românești de ovine către țări terțe. Obiectivul este ridicarea restricțiilor și redeschiderea piețelor externe pentru crescători.

Acceptul privind ANT este, deocamdată, un pas în negociere, nu forma finală a viitoarei PAC. România spune că va condiționa susținerea poziției Consiliului de păstrarea sprijinului și va continua negocierile pentru finanțarea agriculturii în perioada 2028-2034, potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.