UE pregătește măsuri pentru limitarea dominației comerciale a Chinei. Bruxelles-ul vrea să reducă dependența de importurile chinezești

Comisia Europeană poate impune taxe suplimentare, restricții comerciale sau limitări privind accesul la achizițiile publice.
Instrumentele urmăresc combaterea subvențiilor incorecte, a importurilor ieftine și a presiunilor economice exercitate asupra statelor membre. Până acum, UE a aplicat unele dintre măsuri mai ales împotriva companiilor din China. Alte mecanisme nu au fost încă folosite sau au fost activate o singură dată.

Taxe suplimentare pentru importurile vândute sub prețul pieței

Comisia Europeană poate impune taxe suplimentare companiilor care operează în țări străine, dacă stabilește că vând în UE la prețuri artificial de scăzute, precum cele situate sub costuri, sau că beneficiază de subvenții incorecte. În cazuri excepționale, poate accepta angajamente privind prețuri minime. Investigațiile durează, de regulă, puțin peste un an, dar, dacă sunt incluse lucrările pregătitoare, există în general un interval de doi până la trei ani între identificarea unei probleme și găsirea unei soluții. Criticii susțin că perioada este prea lungă pentru industriile europene aflate în dificultate.

La sfârșitul anului 2025, UE avea în vigoare 172 de măsuri antidumping și antisubvenție, puțin peste trei sferturi dintre ele vizând companii chineze. Printre ele se numără taxele suplimentare de până la 35,3% aplicate vehiculelor electrice construite în China.

Restricții temporare în cazul creșterii importurilor

Comisia poate răspunde creșterilor puternice ale importurilor prin măsuri de salvgardare aplicate unui întreg sector. În prezent, un astfel de mecanism vizează produsele din oțel. Măsurile presupun, de regulă, cote scutite de taxe. Volumele care depășesc limitele stabilite sunt supuse unor tarife. Primele restricții pot fi introduse în patru până la cinci luni.

Totuși, protecția este concepută să fie temporară. Normele comerciale globale permit aplicarea măsurilor pentru cel mult opt ani, iar cotele cresc treptat. Din iulie, UE urmează să depășească această limită în cazul oțelului. Demersul a necesitat negocieri dificile cu țările exportatoare.

Măsurile de salvgardare nu fac diferențe între furnizori, deoarece vizează toți importatorii. Sunt afectate inclusiv țările cu care UE are acorduri de liber schimb. Până acum, Uniunea Europeană a folosit acest mecanism doar de două ori.

Măsuri comerciale împotriva statelor care exercită presiuni economice

Supranumit „bazooka comercială” a UE, Instrumentul de combatere a acțiunilor coercitive a fost aprobat în 2023, nu a fost folosit niciodată și este conceput ca un mecanism de descurajare. El permite UE să riposteze împotriva țărilor terțe care exercită presiuni economice asupra statelor membre pentru a le forța să își schimbe politicile și stabilește zece posibile direcții de acțiune.

Printre ele se numără limitarea importurilor sau exporturilor, restricții privind licitațiile publice, măsuri pentru reducerea comerțului cu servicii și a investițiilor, precum și limitări privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală.

Accesul companiilor străine la licitațiile publice

Printre noile mecanisme se numără Instrumentul pentru achiziții publice internaționale. UE poate exclude de la licitațiile publice ofertanții din țări care nu oferă acces reciproc companiilor europene. O altă opțiune este aplicarea unui punctaj de penalizare ofertelor depuse. Până acum, instrumentul a fost utilizat o singură dată. Furnizorilor chinezi de dispozitive medicale li s-a interzis participarea la licitațiile publice europene. UE a concluzionat că Beijingul favoriza în mod clar produsele chinezești destinate spitalelor, potrivit Reuters.

Deși nu este, în sens strict, o măsură comercială, Comisia Europeană poate interveni dacă stabilește că o companie străină a beneficiat în mod incorect de subvenții din afara UE în cadrul unor achiziții sau proceduri de achiziții publice. Măsura a fost folosită pe scară largă, iar cel mai recent a obligat un consorțiu care construiește o nouă linie de metrou la Lisabona să aleagă o companie poloneză în locul unei firme chineze.