Analiză Frames: Prețul benzinei ar putea depăși 10 lei, iar cel al motorinei 11 lei pe litru. Criza din Golf pune presiune pe inflația din România

Conflictele din Orientul Mijlociu au afectat în ultimele luni mai multe puncte importante pentru circulația petrolului și a mărfurilor. Strâmtoarea Ormuz, Marea Roșie și rutele alternative folosite de exportatorii din Golf se află în centrul noilor tensiuni.

Analiza Frames urmărește modul în care aceste perturbări ajung din piețele internaționale în economia românească. Impactul depinde nu doar de cotația petrolului, ci și de disponibilitatea navelor, costul asigurărilor și durata rutelor comerciale.

Tensiunile din Golf afectează transportul petrolului

Între 9 și 11 septembrie, mai multe atacuri au afectat infrastructura petrolieră și transportul maritim din Peninsula Arabică. Evenimentele au vizat Golful Oman, Arabia Saudită și zona Mării Roșii. Strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele rute energetice mondiale, este afectată de restricții de aproape șase luni. Prin zonă trec în condiții normale aproximativ 20 de milioane de barili zilnic, echivalentul a circa 20% din consumul mondial de produse petroliere lichide.

Traficul a scăzut puternic după restricțiile introduse în primăvară. Platforma IMF PortWatch înregistra numai șase nave în tranzit pe 30 august, comparativ cu aproximativ 85 pe zi înaintea crizei. Prețul petrolului Brent a reflectat aceste tensiuni. Cotația a pornit anul în jurul valorii de 72 de dolari pe baril și a depășit 100 de dolari în septembrie.

Pe 9 septembrie, Brent a ajuns la 101,21 dolari pe baril, iar în ziua următoare s-a apropiat de 105 dolari. Comparativ cu începutul anului, creșterea ajunge la aproximativ 65%, potrivit Frames. „Merită reținut cât de greșit a fost calibrat consensul. Administrația americană pentru informații energetice modela, în august, un Brent mediu de 87 de dolari pentru 2026 și 78 de dolari în ultimul trimestru, pe ipoteza explicită că restricțiile din Ormuz se vor relaxa până la finalul lunii august. Nu s-au relaxat”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Rutele alternative devin și ele mai vulnerabile

Presiunea a crescut și după oprirea conductei East–West din Arabia Saudită. Infrastructura permite transportarea petrolului către terminalul Yanbu, de la Marea Roșie, fără traversarea Strâmtorii Ormuz. În același timp, controlul houthi asupra unor poziții din apropierea Strâmtorii Bab el-Mandeb amplifică riscurile pentru transportul maritim.

Pentru exporturile saudite către Europa, blocarea Bab el-Mandeb nu întrerupe direct aprovizionarea. Petrolul transportat din Yanbu către Europa poate continua spre Canalul Suez. Efectul apare însă la nivelul întregii piețe. Fluxurile destinate Asiei trebuie redirecționate, iar concurența pentru nave și rute alternative crește costurile de transport.

Ocolirea Africii pe la Capul Bunei Speranțe poate adăuga aproximativ 3.800 de mile marine și între 10 și 14 zile unei călătorii. „Flota mondială rămâne identică ca număr, dar capacitatea efectivă de transport scade, pentru că fiecare navă este ocupată mai mult timp pentru același volum. Rezultatul se vede în tarife chiar și pe rutele care nu au nicio legătură cu Marea Roșie”, explică Adrian Negrescu.

Costurile transportului și asigurărilor cresc

Tarifele pe principalele rute dintre Asia și Europa au crescut cu aproximativ 150% față de sfârșitul lunii februarie, potrivit analizei. Un VLCC, navă capabilă să transporte aproximativ două milioane de barili de petrol, a ajuns la un tarif apropiat de 800.000 de dolari pe zi pe ruta Orientul Mijlociu–China.

Presiunea vine și din costul asigurărilor. Prima de risc de război pentru traversarea Ormuzului era de aproximativ 0,125–0,25% din valoarea navei înaintea conflictului. Estimările dinaintea ultimei escaladări indicau niveluri de 7,5–12,5%. Pentru o navă evaluată la 100–150 de milioane de dolari, costul poate ajunge astfel la 10–15 milioane de dolari pentru un singur tranzit, arată Frames. „Când asigurarea devine prohibitivă sau indisponibilă, unii armatori refuză pur și simplu cursele. Numărul de nave disponibile scade, iar tarifele cresc inclusiv pe rute care nu sunt direct expuse”, afirmă Negrescu.

Motorina s-a scumpit cu peste 34% într-un an

Efectele sunt deja vizibile și în România. Datele INS pentru august arată o creștere lunară de 3,47% a prețurilor combustibililor. Comparativ cu august 2025, carburanții s-au scumpit cu 17,03%. Benzina a înregistrat o creștere de 25,49%, iar motorina de 34,61%.

Fără combustibili, indicele prețurilor de consum ar fi scăzut cu 0,08% în august față de luna precedentă, potrivit datelor citate în analiza Frames. Guvernul a intervenit prin mecanismul de acciză dinamică aplicat motorinei standard. Reducerea a fost de 20% în a doua jumătate a lunii august și de 25% în perioada 1–15 septembrie.

Acciza efectivă a coborât astfel la 2.103,22 lei pentru o mie de litri, cu aproximativ 701 lei sub nivelul standard. Motorina a depășit însă 10 lei pe litru, după ce la începutul lunii august ajunsese la un maxim de 10,98 lei.

Costurile se pot transmite către transport, agricultură și retail

Scumpirea transportului de mărfuri din Asia reprezintă un alt canal prin care criza poate ajunge în economia românească. Impactul se poate vedea în costul componentelor, electronicelor, textilelor, bunurilor de consum și materiilor prime. Frames estimează un decalaj de două-trei luni între creșterea costului transportului și transmiterea acestuia către prețurile finale.

Durata mai mare a transportului blochează și capitalul companiilor pentru perioade mai lungi. Firmele trebuie să finanțeze stocurile suplimentare într-un moment în care costul creditului rămâne ridicat. Motorina are un impact suplimentar, deoarece intră direct în costurile transportului rutier, agriculturii, construcțiilor și industriei.

Economia României pornește de la o creștere foarte slabă

Noua presiune energetică apare într-un moment dificil pentru economia românească. PIB-ul a scăzut cu 0,7% pe seria brută în primul semestru și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier. În trimestrul al doilea, economia a stagnat față de precedentele trei luni. Mai multe instituții și bănci și-au redus între timp estimările privind evoluția economiei în 2026.

Inflația a coborât la 6,2% în august, însă media ultimelor 12 luni se menține la 9,5%. Prețurile serviciilor au crescut cu 11,28% față de aceeași perioadă a anului trecut. BNR estimează o inflație de 6,1% la finalul anului. Potrivit analizei Frames, scumpirea carburanților contribuie cu aproximativ 1,1 puncte procentuale la această valoare.

„România intră într-un șoc energetic extern cu amortizoarele deja consumate. Nu mai există spațiu fiscal pentru plafonări generalizate, nu există spațiu monetar pentru ieftinirea creditului și nu există creștere economică din care să se absoarbă costul”, arată analiza Frames.

Evoluția carburanților va depinde în perioada următoare de situația din principalele rute maritime și de prețul petrolului. Recalcularea accizei la motorină și deciziile BNR privind politica monetară vor influența, la rândul lor, efectele asupra economiei românești.

„Pentru România, concluzia nu este una de geopolitică abstractă. Este una foarte concretă: dezinflație mai lentă decât spun cifrele de acum, dobânzi ridicate mai mult timp decât speră mediul de afaceri și o creștere economică ce riscă să coboare încă o dată sub estimările deja tăiate”, mai arată analiza.