UE mobilizează 30 de miliarde de euro pentru șapte mega-centre AI. Primele capacități sunt așteptate în 2028

Proiectele vor oferi putere de calcul pentru companii, universități, cercetători și instituții publice. Câștigătorii ar urma să fie aleși la începutul anului viitor. Primul șantier este programat pentru trimestrul întâi din 2027, iar prima capacitate ar putea deveni operațională în 2028.

Șapte proiecte vor primi finanțare publică

Licitația este împărțită în două loturi. Primul include patru mega-centre AI, cu o finanțare europeană de 500 de milioane de euro pentru fiecare proiect.

Al doilea lot cuprinde trei centre mai puternice. Fiecare va putea primi până la un miliard de euro din fonduri europene. Statele participante vor trebui să asigure contribuții comparabile.

În total, finanțarea publică este estimată la aproximativ zece miliarde de euro. Alte 20 de miliarde ar urma să vină din sectorul privat. La cofinanțare participă 18 state membre, inclusiv Franța, Germania, Italia și Spania.

Licitația se va încheia în noiembrie. Uniunea Europeană și guvernele participante vor cumpăra o parte din capacitatea de procesare. Mecanismul oferă investitorilor o cerere inițială și reduce riscul comercial al proiectelor.

Centrele AI vor folosi cel puțin 75.000 de procesoare

Proiectele din primul lot trebuie să ofere o putere echivalentă cu cel puțin 75.000 de procesoare performante. Pentru centrele din al doilea lot, pragul urcă la minimum 100.000 de procesoare.

Capacitatea va fi folosită pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială și pentru aplicații industriale. Accesul la infrastructură este important pentru firmele europene care nu își pot construi singure centre de date.

Cele șapte centre AI trebuie instalate pe teritoriul Uniunii. Proiectele vor respecta criterii de mediu, securitate și suveranitate tehnologică. Consumul mare de energie va conta în alegerea amplasamentelor.

Franța a anunțat deja că vrea să găzduiască unul dintre proiecte. Parisul este pregătit să cumpere servicii de calcul în valoare de 100 de milioane de euro. Capacitatea ar urma să fie folosită inclusiv în cercetare, administrație și spitale.

Europa rămâne dependentă de cipurile americane

Ambiția de suveranitate tehnologică are însă o limită imediată. Bruxelles-ul a încheiat acorduri cu AMD, Nvidia și Qualcomm pentru furnizarea procesoarelor necesare.

Europa nu dispune încă de suficiente cipuri avansate produse local. Noile centre vor depinde astfel de tehnologie americană, cel puțin în prima etapă. Această dependență poate afecta costurile și calendarul proiectelor.

Comisia speră ca viitoarele capacități să folosească treptat și procesoare europene. Pentru aceasta sunt necesare investiții în proiectare, producție și lanțuri de aprovizionare.

Uniunea are deja 19 fabrici AI mai mici, aflate în dezvoltare sau funcționare. Noua licitație schimbă însă scara investițiilor. Aceste centre AI sunt gândite pentru modele mult mai mari și sarcini complexe.

Planul mai larg al Bruxelles-ului urmărește mobilizarea a 200 de miliarde de euro pentru inteligență artificială. Cele șapte centre vor testa dacă Europa poate transforma fondurile publice în infrastructură competitivă.

Miza economică depășește construcția unor centre de date

Noile proiecte pot atrage investiții în energie, telecomunicații, răcire și producția de echipamente. Regiunile selectate pot câștiga locuri de muncă și proiecte de cercetare.

Costul rămâne însă foarte ridicat. Centrele AI au nevoie de electricitate disponibilă permanent și de conexiuni rapide la rețea. Întârzierile administrative pot împinge calendarul dincolo de 2028.

Europa încearcă să transforme puterea de calcul într-o infrastructură strategică. Accesul la aceasta poate decide unde sunt dezvoltate noile produse și servicii digitale.

Licitația oferă capitalul inițial, dar succesul va depinde de cererea companiilor. Centrele AI trebuie să producă valoare economică, nu doar capacitate tehnică.