Yenul japonez pierde aproape jumătate din câștigul intervenției. Dolarul revine spre 160 de yeni

Intervenția a împins inițial cursul în jos de la aproape 164 de yeni pentru un dolar, cel mai slab nivel din aproximativ patru decenii. Revenirea rapidă a dolarului arată însă cât de dificil este pentru autorități să schimbe o tendință susținută de diferența mare dintre dobânzile din SUA și Japonia.

Prima intervenție comună din 1998

Operațiunea a fost prima intervenție coordonată de cumpărare de yeni realizată de Japonia și Statele Unite din 1998. Scopul a fost limitarea deprecierii rapide a monedei japoneze și reducerea riscului ca mișcarea să destabilizeze și alte piețe asiatice.

Acțiunea a avut un efect imediat. Yenul s-a întărit puternic, iar cursul a coborât spre 155 de yeni pentru un dolar. Mișcarea nu a fost însă suficientă pentru a schimba fundamentele pieței.

Investitorii au început din nou să cumpere dolari pe măsură ce randamentele obligațiunilor americane au crescut. În paralel, tensiunile din Orientul Mijlociu și prețurile mai mari ale petrolului au favorizat moneda americană, considerată activ de refugiu.

Japonia este vulnerabilă în fața petrolului scump. Economia importă aproape întreaga cantitate de țiței de care are nevoie, iar un yen slab mărește suplimentar factura energetică. Efectul se transmite apoi în inflație și în costurile gospodăriilor.

Diferența de dobândă menține presiunea pe yen

Problema structurală rămâne diferența dintre dobânzile din Statele Unite și Japonia. Banca Japoniei menține o politică mult mai relaxată decât Rezerva Federală, ceea ce face activele denominate în dolari mai atractive.

Investitorii pot împrumuta yeni la costuri relativ mici și pot plasa banii în active americane cu randamente mai ridicate. Acest mecanism, cunoscut drept carry trade, pune presiune constantă asupra yenului japonez.

Piețele estimează o probabilitate de aproximativ 60% ca Banca Japoniei să majoreze dobânda până în septembrie. O mișcare mai rapidă ar putea sprijini moneda și ar reduce diferența față de SUA.

O creștere agresivă a dobânzilor vine însă cu riscuri. Japonia are o datorie publică foarte mare, iar costurile de finanțare pot urca rapid. Creditele pentru gospodării și companii ar deveni, de asemenea, mai scumpe.

Pragul de 160 poate declanșa o nouă intervenție

Revenirea cursului spre 160 de yeni pentru un dolar a readus în piață discuțiile despre o nouă intervenție. Autoritățile japoneze au transmis că sunt pregătite să reacționeze dacă volatilitatea devine excesivă.

Strategii valutari consideră că probabilitatea unei noi operațiuni crește pe măsură ce dolarul se apropie din nou de nivelul de 160 de yeni. Eficiența unei astfel de intervenții depinde însă de politica monetară.

Dacă Banca Japoniei nu majorează dobânzile, iar Rezerva Federală nu începe să le reducă, presiunea fundamentală asupra yenului rămâne. În acest scenariu, intervențiile pot câștiga timp, dar nu garantează o apreciere de durată.

Pentru piețele globale, miza depășește Japonia. O depreciere accelerată poate provoca repoziționări ample în obligațiuni, acțiuni și valute, mai ales dacă investitorii încep să închidă tranzacțiile de tip carry trade.

Yenul japonez rămâne astfel prins între intervențiile autorităților și diferența mare de dobândă față de dolar. După câștigul rapid de la începutul săptămânii, moneda a cedat deja aproape jumătate din avans, potrivit CNBC.