Uniunea Europeană a aplicat integral doar 16% dintre reformele lui Mario Draghi. Energia rămâne aproape blocată

Fostul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a prezentat raportul pe 9 septembrie 2024. Documentul avertiza asupra investițiilor insuficiente, întârzierii tehnologice și pierderii de productivitate în raport cu Statele Unite și China. Planul urmărea trei transformări majore. Uniunea Europeană (UE) trebuia să reducă decalajul de inovare, să accelereze decarbonizarea și să-și consolideze securitatea economică. Ultimul obiectiv presupunea reducerea dependențelor externe, fără abandonarea modelului social european.

Mai puțin de o reformă din cinci a fost aplicată integral

O analiză publicată de Banca Spaniei arată că numai 16% dintre măsurile sectoriale monitorizate au fost implementate integral. Alte 26% au fost aplicate parțial. Cea mai mare categorie, reprezentând 42% din total, este formată din măsuri aflate “în proces”. Acestea au primit un angajament politic, dar nu dispun încă de o normă juridică sau de un instrument operațional aflat în vigoare. Restul de aproximativ 16% nu au fost implementate. Cu alte cuvinte, aproape șase reforme din zece nu produc încă efecte concrete. Unele există numai la nivelul declarațiilor politice. Altele nu au fost asumate oficial.

“De multe ori există mai multă voință declarată decât rezultate”, concluzionează autorul analizei, Luis Díez Catalán. Cercetarea folosește informațiile Observatorului Draghi, administrat de European Policy Innovation Council (EPIC). Datele sunt actualizate până în iulie 2026.

Raportul Draghi cuprinde 176 de propuneri, împărțite de autorul analizei în nouă domenii. Există însă o limită metodologică importantă. Datele de implementare ale EPIC acoperă numai șase domenii: energia, materiile prime critice, digitalizarea, politica industrială, apărarea și piața unică.

Banii nu sunt singurul obstacol

Întârzierea nu poate fi explicată numai prin lipsa banilor. Aproximativ 53% dintre cele 176 de propuneri nu necesită investiții publice suplimentare.

În domeniul simplificării reglementărilor, 92% dintre reforme ar putea fi aplicate fără cheltuieli bugetare noi. În cazul finanțării și concurenței, procentul ajunge la 100%. Sunt necesare în principal modificări legislative, reducerea birocrației și o coordonare mai bună între instituții.

Principalul obstacol este obținerea unui acord între cele 27 de state membre. Interesele naționale, regulile de vot și rezistența diferitelor grupuri întârzie adoptarea reformelor.

Aceasta nu înseamnă că dimensiunea financiară poate fi ignorată. Raportul Draghi estima inițial că Europa are nevoie de investiții suplimentare de aproximativ 800 de miliarde de euro anual. Necesarul a fost revizuit ulterior la circa 1.200 de miliarde de euro, după includerea cheltuielilor pentru apărare.

Apărarea avansează. Energia rămâne în urmă

Aplicarea reformelor este influențată mai mult de urgențele politice decât de importanța lor economică. Apărarea era considerată, la sfârșitul lui 2024, unul dintre cele mai greu de reformat domenii. Statele membre erau reticente să transfere competențe și să accepte o integrare militară mai profundă.

Contextul geopolitic a schimbat însă prioritățile. Ponderea măsurilor din apărare aplicate integral sau parțial a crescut de la 22% în septembrie 2025 la 53% în iulie 2026. Analiza leagă accelerarea de îndoielile privind angajamentul administrației Trump față de apărarea Europei și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Energia se află la polul opus. Domeniul are un impact direct asupra costurilor industriei, procesului de decarbonizare și securității geopolitice. Cu toate acestea, puțin peste 1% dintre reformele energetice au fost aplicate integral sau parțial. Este cel mai slab rezultat dintre sectoarele analizate.

Situația este diferită în cazul materiilor prime critice. Aici, proporția măsurilor aplicate integral sau parțial se apropie de 40%. Diferența arată că importanța economică a unei reforme nu garantează și adoptarea ei rapidă.

Optimismul Comisiei nu s-a transformat integral în rezultate

La primul bilanț al raportului Draghi, Comisia Europeană anunța adoptarea a 33 de inițiative și prezentarea a 14 propuneri legislative, conform El Pais. Instituția vorbea și despre mobilizarea a peste 1.000 de miliarde de euro pentru inovare, tehnologii curate și securitate. Planurile cuprindeau 200 de miliarde de euro pentru inteligența artificială, 150 de miliarde pentru instrumentul Acțiunea pentru securitatea Europei (SAFE) și peste 100 de miliarde pentru Pactul pentru o industrie curată. Aceste valori descriau însă finanțări și programe anunțate, nu reforme deja aplicate integral.

Până la data analizei, Comisia nu publicase un bilanț oficial pentru al doilea an. O evaluare a serviciului de cercetare al Parlamentului European constata însă că instituțiile europene au preluat diagnosticul lui Draghi, dar amploarea reformelor rămâne sub ambiția inițială.

Draghi încearcă să grăbească reformele din afara instituțiilor UE

Ritmul lent l-a determinat pe Mario Draghi să lanseze, la sfârșitul lunii august, Rhine Group. Grupul independent reunește economiști, reprezentanți ai mediului de afaceri și foști oficiali.

Organizația este condusă executiv de economistul Luis Garicano. Draghi o coprezidează împreună cu Patrick Collison, cofondatorul companiei de plăți Stripe. Obiectivul este stabilirea priorităților și sprijinirea Comisiei Europene și a guvernelor în aplicarea reformelor. Raportul Draghi nu a fost abandonat, o parte dintre recomandări au intrat în agenda europeană. Rezultatele arată însă că UE se mișcă repede mai ales atunci când este împinsă de o criză imediată.

Apărarea a avansat după deteriorarea contextului geopolitic. Energia, deși influențează competitivitatea întregii industrii, rămâne aproape blocată. La doi ani de la lansarea planului, problema Europei nu mai este lipsa diagnosticului. Este incapacitatea de a transforma acordul politic în reguli și investiții care să producă efecte economice.